News Flash:

Caterina de Medici - inger sau demon?

10 Martie 2016
536 Vizualizari | 0 Comentarii
Caterina de Medici
Astazi, opinia publica de pretutindeni are o parere cvasideplorabila fata de Caterina de Medici, considerand-o una dintre principalii responsabili pentru masacrul din ziua Sfantului Bartolomeu, cand mii de hughenoti au fost ucisi, inclusiv liderul lor, amiralul Coligny. Si totusi in ultima vreme, istorici precum Nicola Sutherland sau Jean-Louis Bourgeon au incercat sa releve acea dimensiune a Caterinei despre care cronicarii contemporani, in marea lor majoritate ostili „italiencei” nu spun mare lucru.

Dar ce se stie despre Caterina? Nascuta la Florenta, ca fiica a lui Lorenzo de Medici, duce de Urbino, si a Madeleinei, contesa de Boulougne, ea a ramas orfana de ambii parinti la doar cateva saptamani de la venirea pe lume. Crescuta in imprejurari vitrege, a invatat de mica sa se apere de primejdii, sa teasa intrigi si sa atace cu inversunare, intr-o lume care, in plina epoca a Renasterii era mai barbara poate decat cea a intunecatului Ev Mediu. La doar 14 ani devine sotia lui Henric, al doilea fiu al regelui francez Francisc I si, cand acesta urca pe tron, va fi regina consoarta.

Vezi si Copilaria lui Lorenzo de' Medici


Dar Henric, un aventurier afemeiat, care nu mostenise nimic din geniul politic al tatalui sau, o exclude total din viata politica si, la curte, Caterina traieste intr-o recluziune totala. Nimeni nu are ochi decat pentru favorita regelui, superba Diana de Poitiers si cand aceasta moare, la o varsta extrem de frageda, toti o blameaza pe Caterina. Motivele nu sunt greu de priceput: italianca era urata de francezi, care o divinizau in schimb pe Diana si este evident ca partida Caterinei ar fi avut cel mai mult de castigat din disparitia frumoasei amante. Si totusi, asa cum am avut prilejul sa aratam, intr-un numar trecut al revistei noastre, evidentele istorice demonstreaza clar ca regina nu a avut nici un amestec in moartea, cauzata de boala, a tinerei favorite.

Mama statului

Moartea regelui Henric II, in 1559, o propulseaza pe Caterina in arena politicii internationale. Iar italianca dovedeste ca e perfect pregatita pentru a juca rolul principal. Este regenta pentru fragilul ei fiu mare, Francisc II, care moare, la doar 16 ani. Plangandu-l cu un ochi, cu celalalt regina vegheaza ca fratele lui mai mic, Carol IX, de 10 ani, sa nu fie amenintat de nimic. Dar si acesta moare, in 1574, si pana la disparitia ei, in 1589, regina va supraveghea cu atentie orice miscare a fiului mezin, Henric III, care nu ia nici o decizie fara stirea mamei. Ce s-ar fi intamplat daca in spatele celor trei regi, printre cei mai slabi si mai nesiguri suverani din istoria Frantei, nu s-ar fi aflat o femeie precum Caterina?

Vezi si Giuliano de' Medici, al treilea fiu al lui Lorenzo de' Medici


Raspunsul nu e greu de dat si chiar si cronicarii ostili acesteia o recunosc: regatul ar fi cazut prada unor conflicte interne ce s-ar fi incheiat, desigur, cu destramarea sa, mai ales in conditiile in care puternicii vecini – Anglia, Spania, Imperiul German – chiar asta asteptau. Dar destinul acestei mari natiuni a hotarat ca, in aceste vremuri ostile, in fruntea sa sa se afle o femeie nici macar franceza, prin nastere, dar care a luptat pentru Franta cu mai multa energie decat toti regii de pana la ea.

Ar fi gresit sa o consideram pe Caterina o femeie insetata de sange, care a calcat pe cadavre spre a se mentine la putere. Documentele contemporane o arata chiar preocupata de gasirea unei solutii pasnice pentru conflictele religioase ce subminau Franta si este clar ca regina a facut totul pentru a calma spiritele, acceptand chiar unele concesii  politice si religioase pentru hughenoti. Cand a inteles ca doar o masura dura, ferma, poate salva situatia, si-a dat girul pentru actiunea violenta din ziua Sfantului Bartolomeu, care a curmat vietile a mii de protestanti dar a asigurat stabilitatea monarhiei franceze si mai ales mentinerea pe tron a dinastiei de Valois. Nu intamplator, Henric III, fiul sau favorit si unul dintre cei mai buni regi pe care i-a avut Franta a numit-o „nu doar mama noastra, ci si mama statului nostru”...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

opinia publica masacrul hughenoti ucisi coligny jean-louis bourgeon
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2400 (s) | 34 queries | Mysql time :0.050887 (s)