News Flash:

"Cazul Anca" - Cea mai mare eroare judiciara din Romania

28 Ianuarie 2014
6984 Vizualizari | 0 Comentarii
Teroarea se instaurase in Capitala, in anul 1977, identic ca in noptile in care teribilul ucigas Ramaru colinda strazile pustii in cautarea poterntialelor victime. Astfel, cea mai mare eroare judiciara a romanilor, careia i s-a spus “Cazul Anca”, debuta in cel mai mare oras al tarii cu o stare generalizata de panica, pe un fond de isterie colectiva deja “asigurat” de efectele catastrofale ale seismului din 4 martie, scrie evz.ro.
Ziua de 8 iulie a acelui an a fost una care nu va fi uitata niciodata de lucratorii Militiei bucurestene: la orele diminetii, in parcul Hipodrom era gasit un pachet care continea doua maini de femeie sectionate, care fusesera invelite in folii de plastic.Militia a intrat in alerta maxima si cateva zeci de echipaje au primit ordin sa se ocupe “in teren” numai de aceasta macabra descoperire. Mai precis, ofiterii si subofiterii primesc ordin sa caute restul corpului bietei victime, o femeie tanara, ingrijita si avand, probabil, o munca intelectuala. 
Parti de cadavru erau infasurate in pantaloni barbatesti si folii plasticate, fiind transportate direct in sacose si genti de voiaj. La scurt timp, mai precis in urmatoarele 4 zile, au fost identificate si alte pachete, descoperirea cea mai oribila fiind facuta undeva in spatele Spitalului Coltea, intr-un WC: era capul despartit de corp al numitei Anca Maria Rodica Broscatean, in varsta de 18 ani, care venise de la Sibiu in Capitala pentru un examen de admitere la ASE. 

Vezi si 
Cei mai cunoscuti criminali romani 
Fata disparuse de la locuinta matusii sale pe 6 iulie, orele 16.00, cand plecase sa studieze listele cu repartitiile candidatilor pe sali. Erau ani cand in facultati se studia temeinic, iar drumul acesta era important. Pe 7 iulie, matusa anuntase disparitia nepoatei Anca Broscatean
Asfixiata si violata 
Examenul medico-legal constatase ca moartea fusese provocata prin astuparea cailor respiratorii cu mana si asfixie mecanica, in laringele victimei fiind gasite bucati de hartie igienica. Victimei ii disparusera diverse valori: cercei, un inel de aur si un ceas-bratara daruit de prietenul ei din Sibiu. De asemenea, legistii au notat si faptul ca ucigasul avusese raport sexual cu victima. Ucigasul lucrase insa “neglijent”: de pe o folie de platic a fost prelevata o amprenta a degetului mare. 
Probele de care dispuneau organele de ancheta nu erau multe, dar constituiau o baza de plecare pentru cercetari. Psihoza revenirii asasinatelor gen “Ramaru” a produs incidente care astazi ar smulge zambete. La putin timp de la descoperirea coletelor din cazul Anca, la doar 200 m de locul unde fusesera gasite mainile victimei au fost descoperiti doi saci plini cu carne insangerata. Militia a asigurat imediat zona si o razie de amploare a fost desfasurata. 
Pana la urma, spre stupefactia ofiterilor sositi la fata locului, s-a dovedit ca in saci erau… carcase de porc. Niste hoti mai slabi de inger abandonasera in parc carnea furata dintr-un abator si fugisera, speriati de masinile de patrulare ale Militiei. 

Vezi si Cel mai bine pazit secret din istoria Militiei
Ceausescu: „Rapid, inchideti cazul!
” 
Imediat, la ordinul presedintelui comunist Nicolae Ceausescu, primul loctiitor al comandantului Inspectoratului General al Militiei, gen. maior Valeriu Buzea, a format o echipa de specialisti pe care a coordonat-o personal. Ceausescu dorea stingerea rapida a oricarei stari de panica ce ar fi putut amplifica nervozitatea populatiei. Zelul echipei Buzea, insa, avea sa distruga viata unor nevinovati si avea sa arunce in derizoriu notiunea de “profesionalism” pentru criminalistica acelui moment. 
Urgent, ofiterilor de la Inspectoratul General al Militiei li s-au alaturat procurorii de la Procuratura Municipiului, supravegheati direct de Procuratura Generala. Echipa ii continea pe col. Tudor Stanica (loctiitorul sefului Directiei Cercetari Penale), pe gen. maior Nicolae Chiriac (seful Directiei Judiciare), pe col. Ion Angelescu (seful Institutului de Criminalistica), alti ofiteri superiori de la Militia Municipiului. Volumul de munca a fost imens. 
Au fost scotocite mii de imobile care se aflau in zona trasata de anchetatori ca fiind posibil adapost pentru criminal, a fost creat un cerc de suspecti imens, aproape 2.000 de persoane fiind interogate dupa preceptul „lampa-n ochi si pumnul in bot“. O mobilizare de forte care, prin rezultatele mediocre, a confirmat proverbul “Un munte a nascut un soricel”. 
„Cu lampa in ochi” 
Intr-un tarziu,este retinut un anume Gheorghe Samoilescu, zis Sami (26 ani), taximetrist din Bucuresti, al carui numar de telefon aparea in agenda fetei. Ancheta sa, debutata in 15 iulie, avea sa dezvaluie unele amanunte despre ultima zi de viata a sibiencei. Sami a recunoscut ca o intalnise in tramvaiul 26 si ca i-a facut propuneri indecente, drept pentru care ii lasase si un numar de telefon. Luat la intrebari „cu lampa in ochi”, Samoilescu recunoaste ca ii luase victimei un lantisor, numind totodata si persoana careia i-l vanduse. 
Imediat, se elibereaza mandat de arestare pentru 30 de zile: prin aceste recunoasteri succesive, taximetristul devenise principalul suspect. Dupa zile de ancheta „dura”, batut si impins spre epuizare totala, Samoilescu a decis sa le dea militienilor „variante“ ale uciderii Ancai. Era o prima abdicare in fata a doi procurori care doreau afirmarea in fata sefilor: Florin Dimitriu, procuror sef adjunct la Procuratura Municipiului si procurorul Dan Ion Mirescu care, conform declaratiilor ulterioare ale lui Samoilescu, si-a adus „contributia“ plina de zel pentru a indeplini „linia“ ceruta de gen. Buzea. 
Parintii, morti din suparare 
Pe langa tortura, epuizare prelungita si batai, Gheorghe Samoilescu a avut de indurat in acele zile si doua vesti cumplite: nemaiputand indura rusinea si presiunea psihica, parintii sai s-au sinucis. Caz cutremurator, mama vitrega a lui Gheorghe avea sa recurga la acest gest dupa ce se intorsese de la ancheta desfasurata la Militie. Obosit, Samoilescu a recunoscut tot ce i se ceruse: da, el a omorat-o pe Anca, infundandu-i pe gat hartie igienica, ciopartind-o in bucati si imprastiind coletele insangerate prin Bucuresti. 
Declaratia de recunoastere, mai aproape de „realitate“ decat prima, a fost inregistrata si expediata Comandantului Suprem, Nicolae Ceausescu. Pentru „magnificii” judiciarului, cazul era ca si rezolvat. In viziunea armatei de anchetatori din jurul lui, insa, tot ce declarase Gheorghe Samoilescu era adevarat. Doar un „mic“ amanunt: probele, care lipseau cu desavarsire, dar care erau usor de adunat. 
Prin diverse metode (amenintari cu moartea, introducerea unui spion in celula, batai dupa metodele Rotisorul, Macavela, Hamul sau Ruleta ruseasca), echipa Militiei a obtinut si aceste… probe. Samoilescu a fost condamnat la 25 de ani de puscarie, din care a executat doar cinci deoarece, in 1981, a fost descoperit adevaratul ucigas al tinerei Anca Broscuteanu. 
Era vorba despre Cozmici Romca, un pictor ratat care mai omorase o femeie dupa acelasi “tipic”: ucidere urmata de ciopartire si abandonare a resturilor umane. Samoilescu a fost eliberat dar, cu sanatatea ruinata, cu parintii morti si respins de societate, el ajunsese doar o umbra a celui ce fusese. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

teroarea capitala ucigas ramaru cazul anca isterie parcul hipodrom ase
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1535 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013559 (s)