News Flash:

Cazul tortionarului Sebestyen

16 Ianuarie 2014
1150 Vizualizari | 0 Comentarii
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc a facut astazi public rezultatul investigatiei in cazul Iuliu Sebestyen, una dintre cele 35 de persoane care au detinut functii de conducere in sistemul penitenciar comunist, care a decedat cu putin timp inainte de a fi trimis in justitie. Astfel, potivit IICCMER, in timpul mandatului sau au fost inregistrate 15 decese.
Locotenentul major (r) Iuliu Sebestyen a decedat in octombrie 2013, la varsta de 86 de ani. In urma investigatiilor desfasurate, IICCMER a identificat o serie de date si indicii temeinice care arata faptul ca, in perioada in care lt.-maj. Sebestyen Gheorghe Iuliu a indeplinit functia de loctiitor pentru paza si regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) in cadrul Penitenciarului Gherla (Formatiunea 0606), detinutii politici aflati in executarea pedepselor privative de libertate au fost supusi unui regim de detentie extrem de dur. Acest tip de regim de detentie poate fi calificat drept unul de exterminare, prin raportare la conditiile inumane de detentie care au dus in final la decesul a numerosi detinuti.
„Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atesta decesul detinutilor identificate in arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor, a Penitenciarului Gherla si a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, in perioada in care lt.-maj. Sebestyen Gheorghe Iuliu a fost loctiitor al comandantului pentru paza si regim, la penitenciarul Gherla au decedat 15 detinuti”, arata IICCMER.
In raportul de investigatie al IICCMER se precizeaza ca „exista indicii in sensul ca,in perioada ianuarie 1954 – decembrie 1955, locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu se face vinovat in mod direct de decesul a cel putin 15 detinuti identificati pana in prezent, urmare a regimului dur de detentie care a presupus: infometarea, violentele fizice, presiunile psihice, privarea de asistenta medicala, conditiile mizere din camere si supraaglomerarea, conditiile dure de munca, sanctiunile disciplinare aplicate discretionar si excesiv in raport cu gravitatea abaterilor.”
Reprezentantii institutului au analizat si varsta celor care au murit la Penitenciarul Gherla in timpul mandatului lui Iuliu  Sebestyen. Acestia au constatat ca in categoria de varsta 30-40 de ani a existat un singur deces; intre 40-50 de ani - 3 decese; intre 50-60 de ani - 4 decese, iar intre 60-70 de ani - 7 decese.  Limitele inferioare si superioare de varsta au fost de 32, respectiv 69 de ani la momentul decesului, scrie citynews.ro.
„In ceea ce priveste cauzele, asa cum apar ele in documente, aceasta sunt ulcer operat, TBC pulmonar, pneumonie cazeoasa, TBC pulmonar si insuficienta cardiaca, nefrita albuminurica hipertensiva, pneumonie, insuficienta cardiaca, miocardita, ictus apoplectus, edem carcinom sau sufocare prin autostrangulare. Dintre cele 15 decese, 7 s-au datorat TBC-ului sau altor afectiuni pulmonare (pneumonie), 2 decese au fost cauzate de afectiuni cardiace, iar alte 6 decese au avut cauzele indicate mai sus. In cazul detinutului decedat prin asfixiere mecanica, precizam ca este foarte posibil ca acesta sa fi recurs la acest gest din cauza conditiilor de detentie de la inchisoarea Gherla. Totodata, se remarca faptul ca diagnosticele celor decedati erau sau puteau fi consecinte directe ale regimului de detentie din cadrul penitenciarului Gherla. Astfel, cei decedati sufereau de asa numitele boli ale mizeriei (tuberculoza), afectiuni care, in conditii normale, ar fi putut fi tratate. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca, pe langa alimentatia precara si lipsa ingrijirilor medicale, o contributie importanta la decesul detinutilor politici o aveau si pedepsele pe care acestia le primeau pentru cele mai mici abateri de la regulament: izolarea, bataia, lipsa hranei pentru mai multe zile consecutiv”, se mai arata in documentul IICCMER.

Vezi si Dezvaluiri TERIFIANTE. Cum TORTURA Visinescu femeile in perioada comunismului  
Cercetatorii IICCMER au intreprins, de-a lungul timpului, o serie de demersuri pentru a identifica si intervieva cat mai multi fosti detinuti ai penitenciarului Gherla. Astfel, au fost identificati si intervievati 12 supravietuitori, care si-au amintit aspecte ce au relevanta  in ceea ce priveste proba regimului de exterminare din perioada in care locotenent-major  Iuliu Sebestyen a fost loctiitor al comandantului pentru paza si regim la acest penitenciar.
In decembrie 1954, cand Iuliu Sebestyen ocupa functia de loctiitor pentru paza si regim, la penitenciarul Gherla se aflau aproximativ 1.400 de detinuti politici (cei mai multi fiind adusi de la lagarele de munca aflate pe traseul Canalului Dunare-Marea Neagra), aflati in celule comune, supraaglomerate.
Totodata, reprezentantii institutului au aratat ca  in sistemul penitenciar comunist, inclusiv la Gherla, detinutii politici erau separati de detinutii de drept comun, in sectii distincte, beneficiind de tratamente diferite. Numarul detinutilor politici a fost, mai ales in timpul valurilor de represiune, mai mare ca cel al detinutilor de drept comun.
„Din marturiile victimelor reiese in mod clar faptul ca regimul de detentie aplicat in perioada in care locotenent-major Iuliu Sebestyen a detinut functia de conducere in cadrul penitenciarului Gherla a fost unul menit sa duca la lichidarea fizica a detinutilor politici prin metode directe si indirecte precum: conditii de detentie mizerabile si inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din celule si aglomerare excesiva; lipsa medicamentelor si a asistentei medicale sau refuzul de a acorda asistenta medicala adecvata; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; conditiile de munca foarte grele la care erau supusi toti detinutii, indiferent daca erau inapti sau bolnavi; printre pedepsele aplicate se numara: izolarea (carcera), bataia primita cu ocazia condamnarii de catre cei care savarseau abateri de la regulament s.a. Toate aceste masuri definesc regimul de detentie instituit si mentinut in timpul in care locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu a detinut functia de conducere in cadrul penitenciarului Gherla si reprezinta premisele declansarii si instaurarii unui regim de exterminare a detinutilor politici.
In calitatea sa de loctiitor al comandantului pentru paza si regim la Penitenciarul Gherla, Sebestyen a pus in aplicare, in mod direct si cu intentie, un regim de exterminare, cu acordul tacit al autoritatilor interesate de anihilarea fizica a opozantilor politici. Faptul ca, in perioada amintita, locotenent-major Sebestyen Gheorghe Iuliu a fost un instrument al mecanismului represiv al Romaniei comuniste si al actiunii de lichidare fizica a opozantilor regimului nu inlatura raspunderea individuala pentru abuzurile savarsite, care au dus la decesul celor 15 detinuti. Altfel spus, argumentul indeplinirii ordinelor venite pe cale ierarhica nu il exonereaza de raspundere penala pe locotenent-major Sebestyen Gheorghe Iuliu”, se precizeaza in raport.
La solicitarea IICCMER, organele abilitate au comunicat in luna noiembrie ca Sebestyen Gheorghe Iuliu a decedat in octombrie 2013. Avand in vedere aceasta informatie, IICCMER a dispus, conform procedurii interne, clasarea investigatiei si a demersurilor de sesizare a organelor de cercetare penala.

Vezi si Tortionarul comunist, roada unei lumi desacralizate  
In cazul Sebestyen urmau sa fie facute si alte acte de investigatii care sa identifice mai multe probe daca nu ar fi intervenit decesul.
Investigatia in cazul Sebestyen a fost coordonata de Cosmin Budeanca, expert-cercetator, supervizat de Dan Mihai Talnaru, director general in cadrul IICCMER.
„Numarul detinutilor decedati la penitenciarul Gherla demonstreaza, si in acest caz, duritatea regimului impus si intretinut de Iuliu Sebestyen. Asa cum arata probele din acest dosar, e un caz tipic de lichidare a detinutilor inchisi din motive politice. Am aflat in noiembrie anul trecut ca Sebestyen a decedat si, in consecinta, nu a mai apucat sa raspunda pentru faptele sale. Totusi, o situatie similara poate aparea oricand, mai ales daca nu vom avea resursele necesare pentru a accelera ritmul desfasurarii investigatiilor in cazul responsabililor din sistemul penitenciar suspectati pentru comiterea unor crime si abuzuri in timpul regimului comunist”, a  declarat Andrei Muraru, presedintele executiv al IICCMER.
Conform documentelor si surselor IICCMER, Iuliu Gheorghe Sebestyen s-a nascut la 18 mai 1927 in comuna Bontida, judetul Cluj, intr-o familie de tarani. A absolvit 7 clase elementare si Liceul Reformat maghiar din Cluj (1942-1948), devenind apoi student la Facultatea de Drept si Economie Politica din cadrul Universitatii ”Bolyai” din Cluj (1948-1949).
La inceput a lucrat ca vanzator si apoi functionar la „Alimentara” din Cluj (1949-1950). Potrivit documentelor de arhiva, Sebestyen a activat de timpuriu in organizatia comunista de tineret din cartierul Manastur din Cluj. A fost responsabil cu agitatia si propaganda, secretar in UTM, in intervalul 1948 – 1953.
A fost eliberat din functia de ajutor de secretar al organizatiei de baza UTM pe Directia Generala Politica din MAI dupa ce a fost sanctionat pentru „abateri de la morala proletara”, cu interzicerea de a mai ocupa munci de raspundere in cadrul organizatiei UTM. In aprilie 1955, Sebestyen a fost sanctionat si pe linie profesionala cu 10 zile de arest la garnizoana pentru abateri disciplinare, respectiv betie si acte de huliganism.
Organizatia judeteana a tineretului comunist Cluj l-a trimis pe Sebestyen la Scoala de educatori (ofiteri politici) MAI din Bucuresti (martie-apr. 1950), ulterior fiind transferat la Scoala de educatori (ofiteri politici) MAI din Oradea (apr.-dec. 1950). La putin timp dupa absolvirea scolii de ofiteri politici a fost repartizat la Directia Politica din cadrul directiei penitenciarelor si repartizat in functia de loctiitor politic la penitenciarul Satu-Mare (20 dec. 1950-oct. 1951).
Sebestyen a detinut mai multe functii „didactice” in sistemul penitenciar intre 1951 si 1953. A fost de asemenea sef al Biroului Cadre la Centrul de Coordonare a Coloniilor si Penitenciarelor Constanta din cadrul DLCM, organism care coordona activitatea tuturor lagarelor si coloniilor de munca din zona Canalului Dunare - Marea Neagra (1 martie - mai 1953). A lucrat pentru scurta vreme in Serviciul Cadre din Directia Lagarelor (aug.-sept. 1953).
La penitenciarul Gherla a fost initial comandant pluton supraveghere (oct. 1953 - ian. 1954), iar apoi loctiitor al comandantului pentru paza si regim (ian. 1954 - dec. 1955). Ulterior a ocupat functia de sef Birou Paza si Regim la Formatiunea 0893 - Poarta Alba (1 dec. 1955 - apr. 1956).
Sebestyen a fost trecut in rezerva din randul cadrelor MAI la 30 iunie 1956 cu gradul de locotenent-major. Dupa parasirea sistemului penitenciar, Sebestyen a indeplinit functia de sef al sucursalei CEC din Raionul Sarmas incepand cu 1956.
Penitenciar de maxima siguranta, una dintre cele mai mari inchisori din Romania comunista (alaturi de Aiud si Jilava), Gherla a fost un loc de exterminare pentru diferite categorii de detinuti politici (la Gherla au fost detinuti doar barbati). Tratamentul inuman aplicat detinutilor politici rezulta din numeroase surse (orale, memorialistice sau de arhiva) si s-a desfasurat cel mai tarziu pana in 1964 (dar mai cu seama in anii ’50), dupa care specializarea stabilimentului carceral a devenit de drept comun.
In perioada iunie 1950 - martie 1952, la penitenciarul Gherla a fost pus in practica un proces de „reeducare”, dupa metode si tactici cunoscute astazi sub sintagma de „fenomenul Pitesti”.
Spre deosebire de alte locuri in care fusese aplicata pe detinutii politici, reeducarea de a Gherla a debutat mai tarziu si s-a incheiat fara a avea amploarea de la Pitesti. Cu toate acestea, punerea in practica a acestui fenomen aici, coordonarea sa de catre responsabili din cadrul sistemului penitenciar si ai Securitatii, precum si statutul inchisorii in cadrul sistemului de detentie politica (inchisoare mare, in primele trei din Romania comunista, supraaglomerata, cu numerosi detinuti politici care erau considerati deosebit de periculosi de catre regimul comunist), au determinat conducerea de mai tarziu sa utilizeze asupra detinutilor metode care aminteau de reeducare. Astfel, dupa stoparea reeducarii, conducerea penitenciarului Gherla a dat dovada de exces de zel in aplicarea in continuare a unui regim de teroare, cu consecinte grave asupra sanatatii fizice si psihice a detinutilor politici.
In timpul mandatului lui Sebestyen la penitenciarul Gherla, comandant al inchisorii a fost capitanul Goiciu Petrache (1952-1959), care a impus un regim sever, bazat pe violenta si lichidare fizica. Fost director la penitenciarul Galati, cunoscut pentru excesele sale violente la adresa detinutilor politici, exponent al politicii de exterminare a „dusmanilor de clasa”, Goiciu a instituit, alaturi de colaboratorii sai, un regim de teroare, care a condus la decesul a numerosi detinuti politici. In cadrul acestui regim, tortura, conditiile dure de detentie, lipsa asistentei medicale, lipsa hranei adecvate si pedepsele au reprezentat o constanta a traiului carceral in perioada de activitate a lui Iuliu Sebestyen in acest penitenciar.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

iuliu sebestyen penitenciar comunist
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1870 (s) | 34 queries | Mysql time :0.029827 (s)