News Flash:

Ce a avut Einstein si noi nu avem?

9 Aprilie 2015
894 Vizualizari | 0 Comentarii
Acest lucru a vrut sa-l afle doctorul Harvey. El era patologul de serviciu la spitalul Princeton, cand a murit Einstein in 1955. Intamplator, soarta a vrut ca Harvey sa fie cel care avea sa faca autopsia lui Einstein.

Fara sa ceara permisiunea familiei, el s-a hotarat sa indeparteze creierul si sa-l pastreze. Timp de 40 de ani, el a pastrat creierul intr-un borcan cu formaldehida, studiindu-i fiecare circumvolutiune si oferind bucati din el si altor cercetatori. Scopul sau? Sa descopere secretul geniului lui Einstein. Nimeni nu a gasit vreodata vreun semn care sa arate ca exista vreo diferenta intre creierele noastre si cel al lui Einstein. Nici Harvey insusi nu a descoperit nimic, dar una dintre colegele sale a reusit in cele din urma.

Dupa ce a examinat mai multe sectiuni ale creierului in anii 80, Marian Diamond, o cercetatoare de la Universitatea California din Berkley, a anuntat o descoperire uimitoare, ce avea sa revolutioneze conceptia despre invatare si genii. Majoritatea oamenilor stiu ca geniile se nasc si nu se fac. Dar Diamond si-a dedicat cariera crearii unor genii in laborator.

Vezi si "Biggest blunder" sau cea mai mare gafa din cariera lui Einstein


Intr-un experiment deja celebru, Diamond a pus un grup de sobolani intr-un mediu foarte stimulativ, amenajat cu leagane, scari, roti si jucarii de toate felurile. Un alt grup de sobolani a fost inchis in niste cutii goale. Cei care au trait in mediul cu stimuli, nu numai ca au trait mai mult, pana la varsta de trei ani, echivalentul a 90 de ani omenesti, dar creierul lor a crescut, dezvoltand noi conexiuni intre celulele nervoase sub forma de dendrite si axioni, structuri fusiforme care transmit semnale electrice de la o celula nervoasa la alta.

Sobolanii care au trait in custile goale nu s-au dezvoltat foarte mult si au murit repede. Creierele lor nu aveau decat cateva conexiuni neuronice. In 1911, Santiago Ramon Y Cajal, parintele neuroanatomiei, a descoperit ca numarul de interconexiuni intre neuroni este un semn al geniului, si ca acestea sunt mult mai importante in determinarea puterii creierului decat numarul de neuroni in sine. Experimentul lui Diamond a aratat ca, cel putin in cazul sobolanilor, mecanismul fizic al geniului poate fi creat prin exercitiul mental.

Vezi si Ce cred acum cercetatorii despre Albert Einstein

Oare se aplica acest principiu si oamenilor? Diamond a incercat sa afle acest lucru. E a a obtinut o portiune din creierul lui Einstein si l-a examinat. Asa cum s-a asteptat, a descoperit un numar ridicat de celule gliale in lobul parietal stang, un fel de formatiune neurologica pe care a descris-o ca pe o zona de asociatie pentru alte zone de asociatii ale creierului. Celulele gliale actioneaza ca un liant care mentine la un loc celulele nervoase si ajuta la transmiterea semnalelor electrochimice intre neuroni.

Diamond se asteptase la o astfel de descoperire, pentru ca avusese concentratii ridicate de celule gliale si in cazul sobolanilor. Prezenta lor in creierul lui Einstein a sugerat ca avusese loc un proces similar de dezvoltare. Spre deosebire de neuroni, care nu se mai refac si al caror numar nu mai poate creste in timpul vietii, celulele gliale, axionii si dendritele se pot inmulti de-a lungul vietii, in functie de modul in care ne folosim creierul.

Munca lui Diamond sugereaza ca, cu cat invatam mai mult, cu atat apar mai multe conexiuni. De asemenea, cand ne oprim din invatat si mintea noastra stagneaza, aceste conexiuni slabesc si cu timpul dispar. Implicatiile pentru pedagogi sunt clare. In cazul in care creierul lui Einstein a dat nastere unor conexiuni similare celor din cazul sobolanilor lui Diamond, este foarte posibil sa putem crea noi Einsteini, folosind suficiente exercitii mentale stimulative.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

doctorul harvey spitalul princeton einstein autopsia creierul berkley
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2260 (s) | 34 queries | Mysql time :0.075723 (s)