News Flash:

Ce credeau americanii despre romani in anii '40

6 Februarie 2014
6329 Vizualizari | 2 Comentarii
Fara a veni sa viziteze Romania, Ruth Benedict, unul din cei mai mari antropologi ai tuturor timpurilor, eleva a lui Franz Boas (supranumit si „parintele antropologiei”), scrie un studiu stiintific pe baza unor interviuri cu personalitati romanesti, studiu pe care il va finaliza in noiembrie 1943.
In cele 65 de pagini in care a scris despre romani, Benedict a trebuit sa prezinte comportamentul si atitudinea pe care acestia o au in privinta razboiului. De asemenea, guvernul american dorea sa stie modul in care ar putea face propaganda contra trupelor inamice, dar si felul in care ar putea imbunatati legatura dintre trupele americane si populatia civila aliata sau inamica.
Lucrarea incepe cu o scurta trecere in revista a istoriei romanilor. Autoarea spune ca, desi din cele mai vechi timpuri populatiile de pe teritoriul actualei Romanii au fost exploatate pe rand, mai intai de Imperiul Roman, apoi de cel Otoman, fortati la munca agricola de grecii care au primit pamant de la stat si cuceriti de Imperiul Habsburgic, romanii au reusit sa isi creeze o identitate istorica nationala.
Trecand apoi in contemporaneitate, studiul sustine ca romanii sunt, in primul rand, preocupati de crearea imaginii de sine si analizeaza modul in care acestia concep formarea unei identitati in contextul social, scrie worldwideromania.com
Pentru ca timpul era scurt, autoarea s-a bazat pe analizarea unor proverbe din cultura romana, care sa reliefeze modul in care romanii concep dezvoltarea personala.
Conform concluziilor cercetatoarei, romanii se bucurau din plin de viata, iar oportunismul si agresivitatea erau considerate „arme” pe care orice individ le putea utiliza impotriva celor care ii ingradeau fericirea.

Vezi si Cum si-a tradat Romania in saizeci de ani aliatii 
Romanii erau prezentati ca avand o dorinta arzatoare de a se imbogati cu orice chip si prin mijloace cat mai simple. Pasiunea lor pentru jocurilor de noroc, o potentiala sursa de imbogatire, este consemnata si ea de catre antropolog.
Omul din Romania era vazut drept un individ impulsiv si violent, dar care se simtea vinovat atunci cand experimenta placeri si se pedepsea pentru acest lucru.
Practicile bisericesti si mai ales spovedania sunt mult mai putin apreciate decat vechile credinte populare, practicate in zonele rurale. Autoarea consemneaza ca religia practicata in Romania nu respecta canoanele crestine, caci preotii sfatuiesc mamele sa isi trimita baietii la bordel pentru a-si potoli ispitele.
In aceeasi directie, Benedict a urmarit si educatia sexuala la romani si a semnalat faptul ca „baietii, atat la sate cat si la orase, fac intreceri care e mai tare intre cei de aceeasi varsta”.
Cea de-a doua preocupare a romanilor, dupa dezvoltarea personala si implicit imbogatirea, era reprezentata de indeplinirea obligatiilor familiale. Solidaritatea sociala avea un nivel scazut si, prin urmare, nu putea fi vazuta ca o povara, dar nici ca un ajutor real.
Bazandu-se pe interpretarea unor proverbe precum „Capul plecat sabia nu-l taie” sau ”Saruta mana pe care nu o poti musca”, antropologul afirma ca romanii traiesc intr-o societate in care a saruta maina superiorului este o practica comuna, ei fiind umili si supusi.

Vezi si Asta e Romania adevarata, un clip care iti taie respiratia - VIDEO 
Nici onoarea nu are o valoare prea mare, concluzioneaza autoarea in urma analizarii unor zicale precum „Onoarea nu tine de foame”.
Benedict nu trece cu vederea nici evenimentele care sarbatoresc riturile de trecere, precum nuntile si inmormantarile. Ea observa ca oamenii de aici vad aceste evenimente ca motive de mandrie, iar studiul remarca cum mii de pasari sunt facute sa cante la nuntile si inmormantarile romanilor. Mai mult, oamenii din Romania inteleg nuntile ca pe niste evenimente unde mirii sunt tratati ca imparati si imparatese.
Mandria, inteleasa in acest fel, era considerata o valoare nationala. Chiar si nunta era un prilej prin care parintii mirilor isi aratau statutul. Ceea ce i se pare bizar lui Benedict este faptul ca zestrea fetei era anuntata public si in detaliu.
Astfel, Benedict face o comparatie intre obiceiurile de nunta ale americanilor si cele romanesti. Ea spune ca romanii dau ca zestre mult prea multe bunuri, comparativ cu americanii. Atunci cand tinerele cupluri americane formau o familie, primeau in dar, de la parinti, doar o casa, urmand ca restul sa obtina ei prin propriile forte.
La romani, afirma autoarea, barbatul isi alegea intodeauna o femeie frumoasa la trup, dar nu si la fata. In acest fel, femeia nu ar fi fost dorita de un alt barbat si ispitita de acesta.
Pe de alta parte, antropologul remarca in lucrarea sa ca, in cultura romaneasca, bataia reprezinta un preludiu sexual. Ea este considerata un atribut divin, lucru pe care romanii l-au consemnat in proverbul „Bataia e rupta din rai”.
De bataie nu scapau nici copiii obraznici, dar Benedict noteaza ca, spre deosebire de polonezi, romanii sunt mult mai blanzi cu odraslele, fiind si mult mai permisivi. Situatia se schimba totusi atunci cand in familie apare cel de-al doilea copil. In majoritatea cazurilor, romanii il neglijeaza pe primul si devin chiar violenti in prezenta acestuia.
Unul din cele mai criticate aspecte ale societatii romanesti, in studiul lui Benedict, este lipsa unei unitati politice, dar si iredentismul politic. Antropologul sustinea ca institutiile nationale ale Romaniei sunt slab dezvoltate, neavand stabilitate. Politica din Romania se baza pe simboluri culturale, iar masele de oameni se lasau conduse precum oile.
Trebuie remarcat faptul ca multe dintre observatiile pe care autoarea le-a facut acum aproape 70 de ani sunt de o tulburatoare actualitate.
In Cultura si comportamentul la romani, Ruth Benedict surprinde modul de organizare a traficantilor de influenta si al speculatorilor. „In afara de avocati, exista multi indivizi disponibili sa ofere asistenta in administrarea afacerilor particulare. Acestia sunt deopotriva barbati si femei si se numesc „afaceristi”. Ei actioneaza ca intermediari in dispute, ofera bacsis reprezentantilor guvernamentali si participa la tranzactii. [...] Unii s-au specializat in obtinerea de posturi de munca, pentru care, ca onorariu, primesc salariul pe trei luni de la postulanti….”.
Drept concluzii, antropologul a scris ca „Idealul de viata romanesc este practic hedonismul. Oamenii ar trebui sa isi satisfaca dorintele”.
„Aceasta aprobare a placerii e substratul atitudinilor romanesti in relatiile interpersonale. Un individ isi bazeaza legatura cu un alt individ pe placerea pe care i-o furnizeaza aceasta legatura”.
„O relatie omeneasca buna care sa nu daruiasca placere este pentru romani o contradictie in termeni”.
„Oportunismul romanesc este o expresie a hedonismului romanesc”.
Desi lucrarea Romanian Culture and Behavior a fost terminata in 1943, ea a fost tiparita mult mai tarziu, in Romania fiind tradusa abia in anii 2000.
De la predecesoarea lui Ruth Benedict, Margaret Mead, un alt mare nume al antropologiei, aflam unele detalii legate de modul in care s-a produs cercetarea. Ea a evidentiat in lucrarea The Study of Culture at a Distance faptul ca pentru efectuarea studiului despre romani, Benedict a avut doua surse principale: literatura de specialitate, romaneasca si americana, si unele declaratii ale romanilor din America.
Detaliile legate de sursele orale lipsesc tocmai din pricina principiului confidentialitatii impus in antropologie si aplicat strict.
In prefata lucrarii, Mead sustinea ca „au fost aproximativ douazeci si cinci de romani [care] au depus timp si efort pentru a inlesni acest studiu. [...] Prin acesti romani, scheletul de fraze abstracte a putut primi carnea si sangele experientelor personale, astfel [incat] copilul roman si familia romana apar descrisi intr-o maniera fara precedent”.
Nu se cunoaste daca lucrarea lui Benedict a fost cu adevarat de ajutor pentru guvernul american in implementarea strategiilor de propaganda, insa Romanian Culture and Behavior a ramas in istorie ca fiind unul dintre studiile ce au deschis calea metodei denumite „antropologie de la distanta”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

romania ruth benedict antropologi studiu stiintific razboiului otoman
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

kiwi  | #1104
Cea mai mare porcarie pe care am citit-o vreo data!
kiwi  | #1105
Cea mai mare porcarie pe care am citit-o vreo data!
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1716 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013266 (s)