News Flash:

Ce gasim in sacul cu povesti reale despre Mafie

29 Ianuarie 2016
555 Vizualizari | 0 Comentarii
Sicilian Vespers
Una dintre cele mai vechi  organizatii secrete criminale din lume, cunoscuta drept Mafia, isi revendica originile inca din Evul Mediu culminant, cand ocupatia franceza din Sicilia a trezit furia populatiei. Legenda spune ca rebeliunile siciliene din secolul XIII (pornind din 1282) aveau urmatoarea lozinca, al carei acronim este MAFIA: „Morte Alla Francia, Italia Anela” (moarte Frantei doreste Italia). Istoricii sunt sceptici in aceasta privinta, mai ales ca in sudul Italiei exista denumiri specifice regiunilor, si anume: Cosa Nostra (Sicilia, in general), Stidda (sudul Siciliei), Camorra (regiunea Campania), Ndraghetta (Calabria), Sacra Corona Unita (regiunea Apulia). Magistrati italieni sustin ca „Mafia” este, de obicei, un nume folosit abuziv.

De la onorabilitate la detinerea controlului

Aparenta onorabilitate isi are originile in pretextul care a declansat Rebeliunile credinciosilor sicilieni” (Vespri siciliani) din 1282. Aflata sub ocupatia lui Charles I de Anjou, sicilienii s-au revoltat cand o italianca a fost hartuita de un soldat francez. Au urmat lupte sangeroase intre localnici si trupele de ocupatie, soldate cu mari pierderi din partea acestora. Ulterior, de-a lungul Evului Mediu, problema care nastea mereu conflicte era cea a marilor proprietari de pamanturi, care voiau sa detina controlul asupra populatiei tot mai saracite si predispuse la revolte. Inca din acele vremuri, marii latifundiari isi organizau armate proprii pentru apararea prin violenta si intimidare a intereselor. De multe ori, ei isi uneau fortele impotriva unor dusmani comuni sau, dimpotriva, duceau razboaie intre ei pentru suprematie. Acest gen de comportament este, cel mai probabil, la originea societatilor secrete criminale din Sicilia si din regiunile din sudul Italiei.

Vezi si Giovanni Falcone, omul specializat in instrumentarea delictelor Cosa Nostra

Termenul de „mafiot” a aparut pentru prima oara in 1863, in piesa de mare succes „I mafiusi di la Vicaria”, de Giuseppe Rizzolto si Gaetano Mosca. Era vorba despre o organizatie criminala a unor detinuti, cu ritualuri secrete de initiere si „reguli stricte”. Raspandirea in toata Italia a piesei a usurat adoptarea noului cuvant. In mod oficial, prefectii din Palermo se refereau la mafioti prin sintagma „secte de hoti”. Prima mentionare oficiala intr-un raport a facut-o prefectul de Palermo Filippo Antonio Gualterio, in anul 1865. De atunci era limpede pentru toata lumea ce inseamna „Mafia”, desi organizatiile insele nu foloseau acest termen, potrivit revistamagazin.ro.

Vezi si Iata de ce voia Cosa Nostra sa arunce in aer Turnul din Pisa

Cosa Nostra, dulce casa...

Mafia siciliana
se numeste de fapt „Cosa Nostra” (expresie folosita in interiorul gruparii), asa cum au declarat de multe ori „pentiti”, adica aceia care au acceptat sa colaboreze cu justitia cand au fost arestati. Cosa Nostra inseamna, in traducere libera „Asta ne apartine (numai) noua”. Sensul este dat de politica marilor latifundiari care duceau „munca de convingere” cu populatia sa nu colaboreze cu autoritatile, caci pamanturile le apartineau numai lor. Sub acest nume a ajuns in SUA.

Prin 1900-1901, un raport al sefului politiei din Palermo amintea ca a identificat opt clanuri de „mafiusi” (in siciliana) si 670 de membri. Aceste clanuri duceau lupte interfamiliale, dar se uneau atunci cand era vorba despre sustinerea politica a unui magistrat favorabil lor. Clanurile isi promovau proprii oameni politici, dar si oameni in justitie, ajungandu-se astfel la un control cvasitotal al situatiei economice din Sicilia. Actiunile banditesti trebuiau oprite. Cel care a avut o mare victorie asupra lor a fost Benito Mussolini, devenit prim ministru in 1922. Despre asta, in numarul viitor.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

sudul italiei stidda camorra ndraghetta evului mediu gaetano mosca
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2119 (s) | 23 queries | Mysql time :0.050484 (s)