News Flash:

Ce mai mari scriitori ai lumii - Isaac Bashevis Singer

18 Iunie 2013
2562 Vizualizari | 0 Comentarii
Singer nu este un inovator. El recurge la formele traditionale - fabula, poveste populara si predica - pentru ca se considera povestitor. Atunci cand scrie bine - adica aproape intotdeauna! - poate sa relateze evenimentele cele mai extraordinare si incredibile pe un ton foarte obiectiv. Nu scapa niciodata de sub control tensiunea dintre evenimentele zilnice si “miracol". Si intr-adevar, el vede miracolul in ziar, divinul in experienta concreta. (Irving Malin, Isaac Bashevis Singer)

Intr-un anumit sens, moartea lui Isaac Bashevis Singer in 1991 a reprezentat sfarsitul unei traditii si culturi. Scriind in idis, o limba pe cale de disparitie, despre viata comunitatii evreiesti poloneze care a incetat sa mai existe, Singer pare sa fi ajuns la capatul unui drum - un povestitor traditional al unei lumi de mult apuse.

In alt sens totusi, tonul elegiac dispare deoarece Singer dobandeste o audienta internationala tot mai larga in traduceri, ceea ce a culminat cu primirea Premiului Nobel pentru literatura. Imaginatia lui Singer continua sa comunice dincolo de diferentele culturale intr-un limbaj al universalitatii si mitului. Niciun alt scriitor nu a posedat o asemenea capacitate, dupa cum afirma WILLIAM BLAKE:
Lumea-ntr-un bob de prund cand vei vedea
Si raiul intr-o floare salbatica,
inseamna infinitu-n palma ta
Si vesnicia dintr-o ora toata. (Traducere de Passionaria Stoicescu) 
Arta lui Singer nu este limitata si ezoterica, ci bogata, datorita experientei lui culturale si numeroaselor dimensiuni ale acesteia, evidentiate in declaratia de acceptare a Premiului Cartii Nationale pentru beletristica in 1947: “Sunt fericit sa ma numesc scriitor evreu, scriitor in idis, scriitor american".

In consecinta, realizarea literara a lui Singer pare la fel de apta sa intrezareasca viitorul pe cat este de capabila sa comemoreze trecutul. Asa cum a observat poetul englez Ted Hughes, “Frazele lui puternice, profunde, directe fac ca, prin comparatie, orice alte scrieri moderne sa para elaborate, gaunoase, supraincarcate cu elemente straine si nedigerate, prea fanteziste, aiurite, nu tocmai veridice". Dezvoltarea artistica a lui Singer este indestructibil legata de anii lui de formare in Polonia, inainte de a emigra in America in 1935. S-a nascut la Leoncin in Polonia, fiind al treilea copil al lui Pinchos-Mendel Singer, un rabin scapatat, si al Bathshevei (nascuta Zilberman), fiica de rabin. Crescut in spiritul traditiei ortodoxe evreiesti care practic a disparut, Singer a mostenit inclinatia mistica si vizionara de la tatal lui si luciditatea si contactul ferm cu lumea de la mama sa. Conflictul avea sa-i defineasca atat viata, cat si arta.

Traditia ortodoxa a familiei Singer venea insa in contradictie cu preocuparile lumesti, si fratele mai mare al lui Singer, Israel Joshua, a renegat valorile familiei si a devenit “un om de lume", artist, scriitor si soldat in armata tarului. “In familia mea, evident", isi aminteste Singer, “fratele meu a plecat primul, iar eu am urmat dupa el. Pentru parintii mei, aceasta a fost o tragedie." Fratele lui Singer este cel care i-a dat in 1914 prima carte laica, Crima si pedeapsa a lui Dostoievski. in studioul fratelui, unde venea zilnic pentru a-i aduce mancare de la casa parinteasca, Singer a cunoscut o lume alternativa, dincolo de existenta spirituala aproape ermetica a familiei sale. In viziunea lui, anii copilariei petrecuti la Varsovia au fost cei mai importanti. “Intre 1908 si 1917", observa Singer, “m-am intors in strada Krochmalna 10 in scrierile mele. Imi amintesc si cel mai mic coltisor si toate persoanele de acolo. Imi spuneam ca, prin analogie cu cautatorii aurului pe care Dumnezeu l-a creat cu miliarde de ani in urma, aveam si eu mina mea de aur literar pe aceasta strada." Intre 1918 si 1920, Singer a inceput sa scrie poezii si povestiri in ebraica si a devenit profesor de ebraica la Bilgoray.

In 1921, s-a inscris la seminarul pentru rabini din Varsovia, dar a plecat de acolo dupa un an. In anii '20, Singer a publicat primele povestiri in limba idis in timp ce lucra in calitate de corector pentru o revista literara idis si traducea literatura moderna in idis. In cele din urma, in 1935, dupa publicarea primei sale carti, Satan in Goray, Singer a emigrat la New York. “Cand am ajuns in America", isi aminteste Singer, “am avut sentimentul unei catastrofe. Am fugit de catastrofa din Polonia si am dat peste alta cand am ajuns aici in America, criza cu care s-a confruntat Singer a fost cauzata de faptul ca se simtea pierdut intr-o limba si o cultura pe care nu le intelegea. Urmatorii opt ani nu a scris literatura beletristica, ci numai articole si schite pentru revista in idis Forward. Singer se considera acum un fost scriitor, “caci isi pierduse si puterea, si apetitul pentru scris". In 1937 a cunoscut-o pe viitoarea sa sotie, Alma, si a convins-o sa se casatoreasca cu el in 1940. Evreica nemtoaica, Alma nu stia idis, asa ca Singer nu putea sa-i dovedeasca faptul ca este scriitor si poate sa-si castige existenta din scris.

In 1943, Singer a publicat patru noi povestiri intr-o reluare in idis a cartii Satan in Goray, iar intre 1945 si 1948, in revista Forward, a aparut sub forma de foileton Familia Moskat. Aceasta a fost publicata apoi sub forma de volum in idis si in engleza in 1950. In 1953 povestirea Gimpel nebunul, tradusa de Saul Beliow in Partisan Review, l-a facut cunoscut publicului international neevreiesc: A urmat o succesiune de romane, de scrieri diferite si povestiri, toate prezentate initial sub forma de foiletoane in Forward si traduse apoi in engleza sub stricta supraveghere a lui Singer.

Printre titlurile importante, aranjate in ordinea cronologica a traducerii lor in engleza, se numara Scamatorul din Lublin (1960), Sclavul (1962), In curtea tatalui meu (1966), Conacul (o scriere autobiografica) (1967), Mosia (1969), Un prieten al lui Kafka si alte povestiri (1970), Dusmanii, O poveste de dragoste (1972), Cununa de pene si alte povestiri (1973), pentru care a castigat Premiul National al Cartii, si Shosha (1978). Opera lui Singer cuprinde si carti pentru copii, cum ar fi Cand Shlemiel a plecat la Varsovia si alte povestiri (1968) si O zi de placere (1970), precum si piese de teatru, cea mai cunoscuta fiind Oglinda (1973).

Singer si-a redescoperit vocea artistica recreand, in Familia Moskat, lumea copilariei sale si a istoriei contemporane a evreilor, in momentul in care traditiile si certitudinile vietii in comunitate se confruntau cu atacul fortelor schimbarii. Pericolul venea atat din exterior, fiind reprezentat bunaoara de tirania nazista, cat si din interior, de la indivizi care se indepartau de spiritualitatea traditionala, optand pentru elementul laic. Adesea, acest conflict este infatisat sub forma unei lupte intre generatii, cand copiii refuza sa urmeze aceeasi cale ca si parintii lor. Necesitatea asimilarii si costurile ei in detrimentul identitatii si credintei se afla in centrul preocuparilor lui Singer, purtand pecetea excelentei acestuia ca povestitor. Stilul lui se caracterizeaza printr-o imbinare a elementului realist si supranatural sau mistic, ceea ce confera operei sale virtuti simbolice in conditiile mentinerii particularului.

Asa cum a observat Singer, “Eu sunt un realist. Chiar si atunci cand scriu despre demoni, acestia nu sunt demoni generali, ci provin dintr-un anumit oras si vorbesc limba poporului". Fara a fi un inovator in materie de stil sau tehnica, Singer evita reflectia modernista, deplasand accentul spre o povestire ancorata in trecutul sau, dar cu un realism suficient de cuprinzator pentru a ingloba atat lumea materiala, cat si pe cea spirituala. Combinatia rara de experienta simtita, redata in povestire si o descriere unica a lumii ca frumoasa si tulburatoare in acelasi timp, dar in ultima instanta misterioasa, a facut din el unul dintre cei mai populari scriitori din perioada postbelica.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ted hughes pinchos-mendel singer forward familia moskat sclavul mosia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1601 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013645 (s)