News Flash:

Ce spunea Herodot despre traci: dezbinati si trandavi

7 Aprilie 2015
989 Vizualizari | 0 Comentarii
Reflexul antieuropean, profund si tenace, are radacini adanci. Ele urca mult in timp, in preistorie si protoistorie. „Europa” este perceputa la acest nivel si in primul rand – ca imperialista si expansionista. Ea „vine peste noi”. Cu intentii mereu sinistre si insolente. Vrea mereu sa ne „cucereasca”, sa ne „ingenuncheze”. Sa ne transforme intr-o „colonie”. Lista acestor odiosi imperialisti este foarte lunga si ea incepe cu… romanii. Cu Traian si legiunile sale. Desi, doar prin latinitate noi am intrat si continuam sa existam, in esenta, in Europa.

Cucerirea Daciei a constituit totusi, pentru acesti nostalgici, lipsiti total de spirit istoric, o… catastrofa istorica oribila. Fiindca n-am mai ramas, vai,… traci. De unde si „revolta fondului nostru nelatin” (L. Blaga), perfect legitima in aceasta optica. Ideea echivaleaza cu un adevarat manifest de independenta etnica si spirituala, violent, radical si absurd antilatina…

Nici vorba nu poate fi de negarea existentei tracilor in istorie, de marele lor rol de „substrat”, al datelor arheologice si istoriei, riguros controlabile. Ar fi, evident, o absurditate si mai mare. Ca se fac „studii tracologice” este foarte bine, chiar excelent, cat timp ele raman la un nivel strict stiintific.

Dar „tracomania” este cu totul altceva. Se invoca argumentul ca tracii credeau in „nemurire”, ca aveau o „spiritualitate” foarte inalta, de neegalat, ca erau singurii „monoteisti” (ceea ce este total fals) si ca, in general, religiozitatea traco-getica este net superioara, spiritual vorbind, culturii si mostenirii latine, de mediocri legisti si administratori coloniali. Cu astfel de conceptii nu mai putem fi deloc de acord. La aceasta mostenire putem chiar renunta fara mari regrete. Nu este cazul a insista acum asupra acestei aberatii.

Vezi si Parintele istoriei - Herodot

Se citeaza trunchiat, obsedant, ritual, ostentativ, cateva pasaje din Herodot. Numai ca, daca-l citim atent, si mai ales in intregime, lectura sa rezerva si nu putine surprize. Unele de-a dreptul amuzante si cu o poanta foarte… actuala.

Foarte bine, foarte frumos ca, „dupa indieni, neamul tracilor este cel mai mare din istorie”. „Ei ar putea fi cei mai puternici din neamurile pamantului.” Dar reproducerea citatului din Herodot (V, 3) se opreste – ciudat – tocmai aici. Fiindca el justifica, anticipa, prevesteste, intr-un fel, din plin, fantasmagoricul… imperialism romanesc, visat in transa de multi, inclusiv de E.M. Cioran.

Vezi si Herodot despre Zamolxis, zeul dacilor

Si ce mai spune Herodot? „Dar unirea lor e cu neputinta si nu-i chip sa se infaptuiasca, de aceea sunt ei slabi.” In acest punct, tacere totala, de gol istoric! Daca este permisa elogierea tracismului spiritualist, de ce nu ne-am explica, macar in parte, si o anume lipsa de vocatie a romanilor pentru organizare si cooperare, pentru coordonare si unitate, individualismul nostru acerb, pulverizarea permanenta a constiintelor si eforturilor, tot prin acest eminent fond traco-getic? In baza aceleiasi referinte de prestigiu? Este „lipsa de unire” o calitate de invidiat, de elogiat in continuare? Ne putem revendica mereu de la astfel de „calitati” ancestrale, profund antisociale, nepolitice, fundamental ostile oricarei coeziuni si organizari statale? Presupun ca nu. Sunt chiar convins ca nu.

Sa citim insa pe Herodot si ceva mai departe. Merita. Poporul roman – stim bine – este foarte muncitor” etc. etc. Cum erau insa tracii, stramosii nostri etnici mult iubiti? Ce atitudine aveau fata de munca, de pilda? „La ei trandavia este un lucru foarte ales, in vreme ce munca campuri, indeletnicirea cea mai umilitoare” (V, 6). Asa ar explica, poate, si inclinarile noastre profund contemplative, sublim poetice, de popor candva pastoral, cu vechi reflexe lirice, care canta din frunza, tolanit sub copaci, pazind visator mioare…

Spiritul activ, energetic, „faustic”, industrios, nu este, in orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constitui chiar un defect, dupa tracomani.

Si inca un mic citat nu lipsit de savoare: „La… traci exista urmatoarea randuiala… isi vand copiii pentru a fi dusi peste hotare” (V, 6). Parca citim si azi cate ceva, in presa, in acest sens… Au inventat tracii, sa recunoastem, cu mult spirit de initiativa particulara, comertul international cu copii, mai mult sau mai putin abandonati? „Piata libera” a copiilor? Asa s-ar parea dupa toate indiciile arheologice-epigrafice-filologice etc. etc., daca ar fi sa-l credem pe Herodot. In orice caz, de acest gen de „tracism” nu putem decat sa ne despartim. Urgent, definitiv si cu toata hotararea.

Adrian Marino, „Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale”, Editura Polirom, pp. 42-45./Sursa


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

antieuropean radacini adanci preistorie protoistorie romanii traian
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2288 (s) | 38 queries | Mysql time :0.079071 (s)