News Flash:

Ce spunea Nicolae Steinhardt, evreul convertit la Ortodoxie, despre maresalul Antonescu

28 Decembrie 2017
5964 Vizualizari | 1 Comentarii
maresalul antonescu

Nicolae Aurelian Steinhardt (n. 29 iulie 1912 - d. 30 martie 1989) a fost un scriitor, critic literar,eseist, jurist, publicist si scriitor roman, originar din Pantelimon, judetul Ilfov. De origine evreiasca, s-a convertit la religia crestina ortodoxa in inchisoarea de la Jilava, si-a luat numele de fratele Nicolae, si s-a calugarit dupa punerea sa in libertate.

Este autorul unei opere unice in literatura romana, Jurnalul fericirii. A fost doctor in drept constitutional.

„Despre Antonescu insa nu pot sa nu arat ca, oricum, a fost singurul in toata Europa care a cutezat sa i se opuna lui Hitler, sa-i tina piept intr-o chestiune de onoare personala pentru acesta, in care nici Petain, nici cardinalii nu i-au spus nu. In vreme ce floarea aristocratiei germane, generalii si feldmaresalii acoperiti de medalii si decoratii stateau smirna in fata lui si tremurau, iar el facea spume la gura si alerga urland de la un capat la altul al incaperii, Antonescu i-a tinut piept in propriul lui barlog de la Berchtesgaden; darz, cu modestia cuvenita, a scapat de la moarte cateva sute de mii de suflete de evrei.” (…) „Si pot afirma ca nici un evreu din Romania nu a fost predat nazistilor pentru a fi trimis in lagarele de concentrare din Germania sau din Polonia. Nici unul!” (Nicolae Steinhardt – „Jurnalul fericirii”)

Ce i-a scris maresalul Ion Antonescu sotiei inainte de executie: „Ultima mea dorinta este ca ...”

Inainte de a fi dus in fata plutonului de executie, maresalului Ion Antonescu i s-a permis sa-i scrie un ultim gand sotiei sale.

In scrisoarea adresata sotiei sale, Ion Antonescu vorbeste despre dragostea de tara si-i explica sotiei sale decizia de a fi ingropat in locul natal, alaturi de cei din familia sa, scrie Adevarul.

De asemenea, maresalul ii recomanda Ricai sa se retraga intr-o manastire: „Scumpa mea Rica, Am stat cu capul sus si fara teama in fata judecatii, dupa cum stau si-n fata Justitiei Supreme. Asa sa stai si tu! Nimeni in aceasta tara nu a servit poporul de jos cu atata dragoste, pasiune, dezinteres, cum am servit eu. I-am dat totul, de la munca pana la banul nostru, de la suflet, la viata noastra, fara a-i cere nimic. Nu-i cerem nici azi. Judecata lui patimasa, de azi, nu ne injoseste si nu ne atinge. Judecata lui de maine va fi dreapta si ne va inalta. Sunt pregatit sa mor, dupa cum am fost pregatit sa sufar. Dupa cum si viata mea, toata viata mea, mai ales in cei patru ani de guvernare, a fost un calvar. A ta, de asemenea, a fost inaltatoare. (...) Nu regret nimic si nu regreta nimic. Sa raspundem la ura cu iubire, la bine cu mangaiere, la nedreptate cu iertare. Ultima mea dorinta este ca tu sa traiesti. Retrage-te intr-o manastire. Acolo vei gasi linistea necesara sufletului si bucata de paine care azi nu o mai poti plati. Am sa rog sa fiu ingropat langa ai mei, care mi-au fost strabuni si calauzitori, acolo la Iancu Nou. Voi fi intre cei cu care am copilarit si cu care am cunoscut si durerile si lipsurile”.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

literatura romana jurnalul fericirii antonescu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

noe  | #6663
UN PATRIOT ADEVARAT nu un hot rosu.
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1687 (s) | 23 queries | Mysql time :0.011647 (s)