News Flash:

Cea mai veche asezare din Europa, descoperita in Romania

6 Martie 2015
1472 Vizualizari | 0 Comentarii
O cercetare inceputa acum patru ani a dat roade in sensul in care s-a descoperit cea mai veche asezara umana din Europa (de acum circa 9.000 de ani) la Schela Cladovei, Drobeta Turnu Severin.

Descoperirile initiale de la Schela Cladovei au fost facute in anii 60, mai exact in anii 1964-1965, cand un colectiv de cercetare care trebuia sa verifice aceasta zona din Regiunea Portilor de Fier a gasit aici material arheologic, care la momentul respectiv era reprezentat doar descoperiri de factura neolitica.In urma sapaturilor efectuate ceva mai tarziu, incepand din 1965-1966, s-au descoperit si artefacte mai vechi dintr-o perioada anterioara neoloticului; este vorba de epipaleolitic sau, dupa parerea altor specilisti, mezolitic, al caror vechime se ridica undeva la 10.000-11.000 de ani, ceea ce s-a confirmat intr-o oarecare masura si printr-o serie de analize cu carbon 14, realizate pe o serie de materiale organice prelevate de acolo din asezarea de la Schela Cladovei.

Vezi si Romania, tara oamenilor mari

„Si dupa cum este cunoscut faptul ca aceste analize cu carbon 14 reprezinta pentru perioada preistorica cele mai importante metode prin care se poate data, atunci majoritatea specialistilor au fost de acord ca asezarea de la Schela Cladovei este printre cele mai vechi asezari umane din Europa, daca nu cea mai veche, in sensul de asezare stabila. Adica este vorba despre o asezare unde o comunitate umana si-a intemeiat primele locuinte, locuinte care au si fost descoperite in urma cercetarilor efectuate in perioada urmatoare fiindca incepand cu anii 60 si pana in zilele noastre aproape an de an, cu exceptia catorva campanii, la Schela Cladovei s-au facut sapaturi”, spune Marin Neagoe Iulian, muzeograf la Muzeul Regiunii Portilor de Fier.

Lucrarile coordonate de profesorul Boroneant


Inca de la debutul acestor sapaturi, lucrarile au fost coordonate de un reprezentat al Institului de Arheologie din Bucuresti. Este vorba de renumitul arheolog Vasile Boroneant, doctor in istorie, iar dupa anul 2000, continuate de asemenea, de un alt reprezentat al Institului si apoi de fiica domnului profesor Boroneant, de Adina Boroneant, in parteneriat cu Muzeul Regiunii Portilor de Fier.

Vezi si Cine sunt nefilimii?

Prestigioasa institutie muzeala din Drobeta Turnu Severin colaboreaza, de altfel, de multi ani cu Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucuresti in ceea ce priveste santierul arheologic de la Schela Cladovei si nu numai, potrivit adevarul.ro.

„Institutul de Arheologie «Vasile Parvan» este partenerul nostru la santierele importante din judetul Mehedinti. In primul rand colaboram de foarte mult timp pentru a realiza cercetarea de la amfiteatrul roman, dar in acelasi timp suntem colaboratorii dumnelor si in ceea ce priveste cercetarea de la Schela Cladovei cu cea mai veche asezare omeneasca din Europa. Evident ca este o cercetare care neintereseaza pentru ca se desfasoara pe teritoriul judetului Mehedinti, dar este un bun castigat la nivel european. De aceea, universitatile si institutiile de profil sunt interesate si cred ca in masura in care lucrarile de cercetare vor avansa vor atrage atentia si altor prestigioase institutii”, spune Doinita Chircu, managerul Muzeului Regiunii Portilor de Fier din Drobeta Turnu Severin.

Parteneriat romano-britanic

Dupa o prima campanie de sapaturi in 1965, cercetarile au fost reluate in 1967 si 1968. Odata cu avansarea lucrarilor la barajul de la Portile de Fier, eroziunea malului s-a accentuat. Caracterul urgent al sapaturiilor de salvare din alte asezari din amonte (care urmau sa fie acoperite total de ape) si fondurile limitate au dus la intreruperea cercetarilor pana in 1982. De atunci si pana in 1997 cercetarile au continuat in fiecare an, fiind reluate in 2001-2002 si din nou din 2006 in cadrul unui proiect comun de cercetare romano-britanic, avand ca parteneri Institutul de Arheologie “Vasile Parvan”, Universitatea din Edinburgh si Muzeul Regional Portile de Fier din Drobeta Turnu Severin.

Vezi si Osemintele de uriasi de la Argedava

Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir

Zona care a supravietuit din situl arheologic Schela Cladovei- punct Canton (km 854) este localizata pe prima terasa a Dunarii, la o inaltime de 2-4 m fata de nivelul actual al fluviului, spre iesirea in directia Orsova din municipiul Drobeta Turnu Severin. Traditional, se considera ca situl arheologic se intindea pe o lungime de circa 1 km, intre fostul canton de cale ferata 1 si o statie de pompare a apei. La constructia celor doua hidrocentrale, Portile de Fier I si II, situl a fost puternic afectat, cresterea nivelului apei distrugand o mare parte din el.

„Evident ca asemenea descoperiri nu se rezuma doar la acest punct, adica doar la cartierul municipiului Drobeta Turnu Severin, sunt mult mai multe asezari, localitati pe Dunare, unde au mai fost descoperite vestigii ale acestor culturi. Dupa descoperirile din anii 60, atat pentru descoperirile de la noi, cat si de pe malul drept al Dunarii, din Serbia, aceasta manifestare cultura a primit denumirea de Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir, dupa numele celor doua asezari eponime din Romania, respectiv Serbia”, mai spune muzeograful Marin Neagoe.

Descoperiri apartinand acestei manifestari culturale au mai fost inregistrate fie aici in zona Portilor de Fier la Icoana, la Razvrata, fie ceva mai jos la Ostrovul Corbului, la Ostrovul Mare, unde, de asemenea, s-au facut cercetari in perioada construirii celor doua hidrocentrale, Portile de Fier I si Portile de Fier II.

„Din nefericire, foarte multe situri au fost distruse in urma fluctuatilor nivelului Dunarii. Inclusiv asezarea de la Schela Cladovei a suferit periodic distrugeri importante, mai ales in perioada de dinainte de amenajarea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Portile de Fier II, insa din fericire mai exista o suprafata necercetata din aceasta asezare, care poate oferi rezultate spectaculoase”, declara muzeograful severinean.

Locuinte de forma rectangulara

Zona a fost locuita inca din epipaleolitic, constituind nivelul cel mai valoros din punct de vedere documentar-istoric. Cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir contureaza o civilizatie bine definita, dunareana, incadrata cronologic intre 7000-5000 i.Ch, evoluand de-a lungul mai multor faze. Pe parcursul cercetarilor au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte. Corespunzator acestui nivel de viata sedentar au fost descoperite unelte agricole (sapaligi si plantatoare din corn de cerb).
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

asezara umana europa schela cladovei factura neolitica neoloticului
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2323 (s) | 23 queries | Mysql time :0.073609 (s)