News Flash:

Ceausescu si "educarea" mass-mediei

8 Octombrie 2013
1455 Vizualizari | 0 Comentarii
La Congresul al IX-lea al PCR din iulie 1965, noul secretar general a reamintit presei ca principala ei misiune era sa prezinte mesajul oficial al partidului si sa construiasca cetateni devotati socialismului. Informarea, educarea sau distrarea populatiei erau sarcini secundare ale mass-media.

Cuvantul partidului trebuia sa ajunga la „masele largi“

Avertismentul lui Ceausescu de la congres nu a fost unul de fatada. La 15 octombrie 1965 a convocat la sediul CC al PCR consfatuirea pe tara a „lucratorilor din presa si radioteleviziune“, ocazie pentru trasarea unor „indicatii pretioase“. In opinia liderului suprem, mass-media trebuia sa verifice „daca cuvantul partidului, politica partidului, a guvernului este cunoscuta de masele largi“. De asemenea, gazetele si emisiunile radio-tv aveau obligatia „sa oglindeasca parerea maselor largi“. Nicolae Ceausescu a constientizat importanta televiziunii pentru propagarea ideologiei. I-a criticat pe ceilalti participanti la consfatuire ca nu discutasera suficient despre rolul televiziunii. In douazeci de ani va face din micul ecran oglinda personalitatii sale. 
Presa si viata economica
Principala nemultumire a lui Ceausescu se lega de prezentarea problemelor economice in mass-media. Considera ca materialele despre industrie si agricultura erau lipsite de profunzime, fiind redactate „din varf de condei“. Tocmai organizase la Comitetul Central dezbateri pe tema indeplinirii planului, insa rezultasera articole „superficiale“, care nu analizau „mai adanc, mai serios, viata economica“. Nicolae Ceausescu aprecia ca presa isi facuse prostul obicei sa relateze doar realizarile, ignorand neajunsurile. In mass-media nu se discutau evenimentele negative, cum ar fi delapidarile sau furturile. 
Presa trebuia sa gaseasca metode prin care sa combata aceste fenomene, spunea Ceausescu, scrie adevarul.ro.
Impotriva imitatiilor occidentale in televiziune
Secretarul general al partidului era nemultumit si de modul in care mass-media prezenta relatiile de familie si comportamentul cetatenilor in societate. Constatase unele „influente care patrund pe diferite cai din afara“. Tocmai de aceea, presa era datoare „sa ia masuri pentru dezvoltarea moralei socialiste“. Programele televiziunii erau impregnate de imitatii occidentale, mai observase Nicolae Ceausescu. El viza in primul rand muzica usoara. In opinia secretarului general, prin promovarea unor programe de divertisment „occidentalizate“, poporul roman nu era popularizat suficient si „se prezenta fals capacitatea lui creatoare“. Nici prestatia prezentatorilor tv nu corespundea exigentelor lui Ceausescu. 
El era de parere ca barbatii „se maimutareau“, iar femeile aveau „tinute indecente“. La capitolul nemultumiri, Nicolae Ceausescu a mentionat insuficienta materialele stiintifice. Liderul PCR  aprecia ca cetateni nu constientizau rolul stiintei in edificarea socialismului. In anii urmatori, publicatiile cotidiene si periodice, dar si programele radio-tv au inclus in exces subiecte tehnico-stiintifice, care in general nu erau intelese de publicul larg. Ceausescu s-a implicat si in disputele de presa ale scriitorilor. Acestia au fost somati sa lase deoparte ambitiile personale si sa inceapa editarea unor publicatii literare pentru mase. In opinia liderului PCR, „rolul literaturii si artei trebuia inteles in ansamblul general al muncii poporului“.
Radioteleviziunea – tribuna a propagandei
Nicolae Ceausescu a monitorizat indeaproape activitatea mass-media si s-a interesat daca erau respectate indicatiile sale. In Raportul Comitetului Central la Congresul al X-lea al PCR (august 1969), el sustinea ca „ziarele centrale si locale mai au inca mult de facut pentru a elimina din activitatea lor superficialitatea si formalismul, pentru a patrunde adanc in miezul realitatilor, exercitand energic rolul de exponent al opiniei publice inaintate, atat in dezvaluirea lipsurilor si neajunsurilor, cat si in generalizarea experientei avansate a constructiei socialismului“. Era extrem de nemultumit de activitatea radioteleviziunii. In opinia lui, institutia trebuia sa foloseasca „cu mai multa pricepere mijloacele si posibilitatile specifice pe care le are“. Ceausescu considera ca mass-media audiovizuala manifesta „o anumita ramanere in urma“, deoarece nu reusise sa devina „o tribuna captivanta“ pentru „problemele economice, politice, sociale si etice care preocupa societatea“. Radioteleviziunea avea obligatia sa se transforme intr-o „scena de prim rang a celei mai valoroase arte si culturi nationale si universale, un instrument de masa pentru perfectionarea multilaterala a omului, pentru formarea constiintei socialiste a tuturor cetatenilor patriei noastre“.
Partidul e-n toate…
Viziunea lui Nicolae Ceausescu despre rolul mass-media in ansamblul societatii socialiste s-a concretizat prin Legea nr. 3/1974 privind presa din Republica Socialista Romania. Mass-media beneficia de primul act normativ din istoria Romaniei. Dar, in loc sa reglementeze statutul „celei de-a patra puteri in stat“, legea afunda presa in ideologie si inasprea controlul partidului. Subordonarea mass-media fata de PCR era enuntata inca din primele paragrafe: „Presa are menirea sa militeze permanent pentru traducerea in viata a politicii Partidului Comunist Roman, a inaltelor principii ale eticii si echitatii socialiste, sa promoveze neabatut progresul, ideile inaintate in toate domeniile vietii si activitatii sociale“. O alta atributie a mass-media era sa „exercite un rol activ in cunoasterea de catre mase a politicii interne si externe a Partidului Comunist Roman“. De asemenea, presa milita pentru „transpunerea in viata a programului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate, a societatii comuniste“. Gazetele si radioteleviziunea mai aveau obligatia „sa ofere maselor posibilitati de dezbatere larga a documentelor de partid si de stat, a proiectelor de acte normative, supuse dezbaterii publice“. Iata cum stradaniile de trei decenii ale ideologilor comunismului romanesc deveneau litera de lege, si, in consecinta, obligatie pentru toti gazetarii din Romania.
Mass-media si „comunismul national“
Legea presei a fost emisa in contextul pregatirilor pentru Congresul al XI-lea al PCR (noiembrie 1974). In Raportul Comitetului Central prezentat la Congres, Nicolae Ceausescu a solicitat sporirea factorului ideologic in discursul jurnalistic. Secretarul general al partidului recomanda ca „presa, radioul, televiziunea si toate mijloacele de informare in masa sa desfasoare, in viitor, o activitate mai sustinuta pentru unificarea eforturilor intregului popor in directia infaptuirii Programului PCR si Directivelor“. De asemenea, liderul PCR astepta „mai multa fermitate“ din partea „organelor de presa“, in sensul sporirii criticii fata de lipsurile societatii. Nicolae Ceausescu a recomandat presei pentru prima data sa intensifice promovarea „politicii de pace si colaborare internationala“ a Romaniei socialiste. In anii urmatori, paginile ziarelor si programele radio-tv au prezentat in exces asemenea subiecte, care aratau cat de iubitori de pace erau romanii. O alta sugestie viza materialele culturale, care trebuiau sa puna „un mai mare accent pe programele cultural-educative cu continut militant, revolutionar, care sa promoveze principiile ideologice ale partidului, etica si echitatea socialista, sa combata mentalitatile inapoiate“.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

pcr educarea mass-media
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1480 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012774 (s)