News Flash:

Cei mai mari scriitori ai lumii - Anton Pavlovici Cehov

1 Mai 2013
9968 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6586 RON (-0.0004)
USD: 4.0976 RON (+0.0122)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
A infatisat viata viitoarei societati rusesti in imagini pline de viata si de optimism.  Se uita la prezent fara sa-l falsifice. Nu i-a fost niciodata teama de adevar. (Konstantin Stanislavski despre Cehov)

Dintre principalii fauritori ai dramei moderne - IBSEN . SHAW, O'NEIL  si BECKETT - Cehov s-a impus cu cea mai mare dificultate in afara tarii sale natale. Este cel mai mare dramaturg al Rusiei, cel care a schimbat in mod fundamental teatrul ca mijloc de exprimare a unui concept deosebit de modern de experienta umana si posibilitati sociale.

Cehov si-a castigat o reputatie nu numai ca dramaturg, ci si ca unul dintre cei mai mari autori de nuvele din lume, fiind un pionier in domeniul remodelarii mostenirii epice a literaturii beletristice din secolul al XX-lea. Atat in piesele, cat si in schitele si povestirile sale. Cehov a respins modelul standard al intrigii si prezentarii personajelor cu o metoda mai subtila de redare a fortelor constientului si subconstientului care se lupta dincolo de aparente. Cu modestia sa caracteristica, Cehov si-a diminuat propriile realizari, cu exceptia celei de inovator. “Tot ceea ce am scris", spunea el, “va fi dat uitarii in cinci sau zece ani; dar drumurile pe care le-am defrisat vor ramane solide si practicabile - acesta este singurul meu merit." Dintre toate geniile Rusiei din secolul al XlX-lea, TOLSTOI [53] nu-l vedea ca rival decat pe Cehov. “Cehov este un artist incomparabil", observa Tolstoi, “da, da, absolut incomparabil... Un artist al vietii... Cehov a creat forme noi de scris, complet noi, dupa parerea mea, in intreaga lume, cum nu am mai intilnit nicaieri... Si nici nu poti sa-l compari pe Cehov ca artist cu scriitorii rusi anteriori - cu Turgheniev, Dostoievski sau cu mine. Cehov a impus o forma specifica, asemenea impresionistilor." Evolutia lui Cehov catre artistul literar unic care a desfiintat toate sabloanele a inceput la Tagonrog, intr-un port arid de la Marea Azov.

Tatal lui fusese iobag, dar devenise apoi bacan si manifesta interese artistice in diverse domenii: a fost maestru de cor, violonist, pictor ocazional, ocupatii care il distrageau de la obligatiile curente. Cehov avea saisprezece ani cand tatal sau a dat faliment si a fost nevoit sa se mute cu familia la Moscova ca sa scape de urmarirea creditorilor. Cehov a ramas in Tagonrog ca sa-si termine scoala la gimnaziul local; s-a intretinut dand meditatii unor elevi mai mici. La nouasprezece ani, Cehov a venit la Moscova si si-a asumat raspunderea intretinerii familiei, inscriindu-se in acelasi timp in programul de studii medicale de cinci ani de la Universitatea din Moscova. Si-a platit studiile din onorariile pentru schitele comice si povestirile scurte inserate in revistele umoristice. Dupa ce a devenit medic, in 1884, a continuat sa scrie povestiri si farse satirice intr-un act, impartindu-si timpul intre cariera medicala (“sotia mea legitima") si scris (“metresa mea"). intre 1885 si 1887 a publicat peste trei sute de schite si a tratat mii de pacienti. In 1888 Cehov a inceput sa experimenteze genuri literare mai serioase.

Nuvela Stepa este relatarea unei calatorii prin Ucraina vazuta cu ochii unui copil. Piesa Ivanov (1887) se remarca prin realismul novator al caracterizarii si infatisarii starii de spirit a perioadei. Piesa experimentala Demonul de lemn n-a fost admisa pentru a fi pusa in scena, ceea ce l-a determinat pe Cehov sa paraseasca teatrul timp de sapte ani. inainte de a-si relua activitatea teatrala, a intreprins o lunga calatorie prin Siberia pana la institutia corectionala din Insula Sahalin si a participat la programele de ajutorare a victimelor foametei din 1891 si 1892. La intoarcerea la Moscova, a cumparat o mica mosie la Melihovo, unde s-a mutat impreuna cu familia si s-a implicat in viata comunitatii locale, slujind si ca doctor de tara.

Aici, in 1895, Cehov a scris cea de-a doua piesa de teatru in mai multe acte, Pescarusul, pe care a descris-o drept “o comedie, trei roluri de femei, sase de barbati, patru acte, un peisaj (vedere spre lac); vorbarie multa despre literatura, putina actiune, cinci tonuri de iubire". Piesa a incalcat in mod constient cele mai multe dintre conventiile teatrale ale timpului: a plasat actiuni majore in afara scenei, a exprimat un ideal mai timpuriu al lui Cehov potrivit caruia fiecare personaj sau nonpersonaj este un protagonist si a folosit vorbirea fragmentara, gestul si monologul pentru a ajunge la revelatia de sine inconstienta. Prima punere in scena din 1896, la St. Petersburg, s-a soldat cu un esec, dar a fost reluata doi ani mai tarziu la Moscova, pe scena recent creatului Teatru de Arta, in regia lui Stanislavski si a devenit o piatra de hotar in istoria teatrului modern. Piesa exprima in asemenea masura noua metoda de joc si de spectacol, definitorie pentru munca de pionierat a colectivului Teatrului de Arta din Moscova, incat un pescarus stilizat a devenit emblema companiei. In 1896, Cehov a prezentat primele simptome de tuberculoza, ceea ce l-a obligat sa se mute la lalta, pe coasta Crimeii.

Aici a scris Unchiul Vanea (1899), o prelucrare a lucrarii lui mai timpurii Demonul de lemn, apoi Trei surori (1901) si capodopera sa, Livada de visini (1904). Din cauza sanatatii sale precare, Cehov nu a putut asista la spectacolele de la Moscova nici cu Pescarusul, nici cu Unchiul Vanea, dar a participat la o repetitie si s-a indragostit de actrita Olga Knipper, care juca rolul Ninei. Cei doi s-au casatorit in 1901 si au dus o viata fericita impreuna, desi Cehov era silit sa stea la Ialta, iar Olga la Moscova in timpul sezonului teatral. Cehov a participat la Moscova la premiera piesei Livada cu visini ocazie cu care i s-a adus un calduros omagiu pe scena. A murit sase luni mai tarziu in statiunea balneara germana Badenweiler.


Arta lui Cehov se remarca printr-o veridicitate si un realism desavarsite. “O piesa trebuie sa arate cum oamenii vin, pleaca, stau la masa, vorbesc despre vreme si joaca carti", spunea el. “Viata trebuie sa fie exact asa cum este si oamenii asa cum sunt, nu pe picioroange... Tot ceea ce se petrece pe scena trebuie sa fie exact la fel de complicat, dar si la fel de simplu ca in viata de zi cu zi." Sublinierea realismului de suprafata presupune o maiestrie artistica deplina care reuneste toate elementele scenei in proiectul general al piesei. Asa cum a remarcat Cehov in discutia cu un tanar dramaturg, caruia i-a dat un celebru sfat: “Daca in primul act atarna pe perete o pusca, in ultimul trebuie sa se traga cu ea".

In absenta actiunii narative sau dramatice obisnuite, schitele si piesele lui Cehov deplaseaza accentul spre dezvaluirea treptata a personajului “in tot cenusiul vietii lui de zi cu zi". Evenimente majore se petrec in afara scenei, ba chiar si conflictele dramatice asteptate, derivate din dialog, sunt reluate de vocile interioare ale personajelor, care nu comunica foarte mult unul cu altul, ci mai degraba se dezvaluie pe sine in izolare dupa un “principiu al aisbergului" propriu lui Hemingway, lasand sa se ghiceasca profunzimile ascunse dincolo de suprafata lucrurilor. In esenta lor, piesele lui Cehov se remarca printr-o zguduitoare viziune tragica si o atmosfera de futilitate si stagnare. in aceasta lume, comunitatea si personalitatea pe deplin integrata se indreapta spre ruptura si dezintegrare, cu foarte putina consolare evidenta, abstractie facand de principiile universale ale iubirii si muncii.

De exemplu, in Livada de visini, forta de sugestie lirica si simbolica transpare din modul in care este infatisat esecul micii nobilimi ruse in incercarea de a-si pastra centrele anterioare de semnificatie si valoare, la aceasta adaugandu-se sondarea remarcabila a costurilor umane suportate de personajele sale ce se confrunta cu o asemenea incercare.

La fel ca si THOMAS HARDY , Cehov exprima o viziune profund pesimista, lipsita de iluzii reconfortante, dezvaluind in acelasi timp metodele artistice ale redefinirii unei abordari moderne a personalitatii si posibilitatilor umane. Adevarurile sale intotdeauna tulburatoare si adesea insuportabile sunt sustinute de viziunea lui extrem de realista care nu se bizuie pe solutii ideologice sau politice pentru a reduce elementele esentiale ale vietii la o formula simplista.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cehov turgheniev ivanov pescarusul unchiul vanea trei surori
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1894 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019415 (s)