News Flash:

Cei mai mari scriitori ai lumii - Edward Morgan Forster

15 Mai 2013
2188 Vizualizari | 0 Comentarii
Lumea lui Forster parea o comedie, amplasata cu grija intr-o gradina ale carei garduri vii tunse artistic sugerau delicatete si conventionalism. Pe pajistile acesteia, el a starnit furtuni in cesti de ceai in modul cel mai firesc si mai frumos. (T. E. Lawrence, in Spectator)

Desi E. M. Forster este considerat unul dintre maestrii literaturii beletristice a secolului al XX-lea, multe din promisiunile carierei lui artistice aii ramas neimplinite. Asa cum a observat cu multa acuitate Lionel Trilling in studiul sau critic de pionierat consacrat romancierului, “uneori este de-a dreptul iritant prin refuzul sau de a fi mare". O victima automarturisita a inertiei si taraganarii, Forster aproape ca a abandonat literatura timp de cincizeci de ani dupa succesul cu O calatorie in India, o capodopera moderna indiscutabila. Aerul lui sfidator, jucaus, spiritul alunecos l-au facut pe I. A. Richards sa spuna in 1927 despre Forster ca este “cel mai uluitor personaj din literatura engleza contemporana".

Scriitor contradictoriu, paradoxal, el ilustreaza aceste particularitati in romanele sale, in nuvele si eseuri, pentru ca in cele din urma sa le cufunde intr-o tacere creatoare. Regretul provocat de atitudinea delasatoare a lui Forster nu poate totusi sa estompeze aprecierea pentru ceea ce a scris. Desi, dupa cum sustinea chiar el, “In mod sigur nu sunt un mare romancier", realizarile lui justifica includerea sa in paginile acestei carti pentru ca a abordat cateva dintre cele mai importante si transante chestiuni ale vietii. Asa cum arata Cyril Connolly, “«Numai legatura...»" – motto-ul din Howards End ar putea fi o lectie pentru intreaga sa opera", iar geniul lui Forster rezida in efortul sau de a atenua diferentele ireconciliabile dintre lumea moderna si stabilitatea si ordinea din epoca victoriana in care s-a nascut el, intre gandire si sentimente, lumea interioara si cea exterioara, fortele universale ale lui Apolo si Dionysos. Edward Morgan Forster a fost singurul copil care a supravietuit in familia tatalui sau arhitect; acesta a murit de tuberculoza pe cand Forster avea numai doi ani.

Mama lui provenea dintr-o familie saraca din clasa de mijloc care, la moartea brusca a tatalui ei, profesor de desen, a ramas fara niciun sprijin financiar. Mama a fost luata si crescuta de Marianne Thornton, descendenta a vestitei secte Clapham de reformatori sociali si pregatita pentru o cariera de guvernanta. In cele din urma, ea s-a casatorit cu nepotul doamnei Thornton, Edward Forster. Fiul ei, viitorul romancier, a manifestat inca de mic respect fata de valorile vietii clasei de mijloc din epoca victoriana, cu seriozitatea si preceptele ei morale, precum si cu disjunctia pe care o percepea tot mai distinct intre minte si inima si a identificat teama de angajare emotionala ca un defect caracteristic al clasei de mijloc engleze. Aceasta tema avea sa devina una dintre cele mai importante in literatura lui. Forster si-a petrecut copilaria intr-o casa de tara numita Rooksnest din Hertfordshire, modelul resedintei din Howards End. Precoce si rasfatat, Forster, la varsta de paisprezece ani, a fost trimis la scoala din Tonbridge, modelul scolii Sawston din Cea mai lunga calatorie.

Romancierul isi aminteste de aceasta perioada ca de “cea mai nefericita perioada din viata mea", care a divizat si mai mult experienta lui Forster intre o viata interioara sensibila si lumea din afara, alienata si ostila. A urmat apoi studii clasice la Cambridge in 1897, iar in 1901, pe cand era in anul al patrulea la istorie, a fost ales membru in societatea intelectuala Apostolii de la Cambridge, printre membrii careia se numarau Bertrand Russel si Alfred North Whitehead si apoi unii dintre viitorii membri ai Grupului Bloomsbury, ca John Maynard Keynes, Roger Fry, Lytton Strachey si Leonard Woolf. Lytton Strachey l-a poreclit pe Forster “cartita - asa cum a explicat Leonard Woolf - din cauza asemanarii lui fizice cu o cartita, dar mai ales pentru ca din punct de vedere emotional si intelectual parea ca merge pe sub pamant si din cand in cand intervenea pe neasteptate cu cate o observatie subtila sau delicata pe care o gasise intr-un fel sau altul in strafundurile pamantului sau in propriul suflet". Forster se simtea impulsionat de spiritul neortodox al grupului, de opozitia acestuia fata de valorile filistine ale propriilor elite si de toleranta pe care o manifesta fata de homosexualitate. Dupa absolvire, o mostenire din partea matusii sale. Marianne Thomton i-a permis lui Forster sa calatoreasca, drept care a pornit impreuna cu mama sa intr-un voiaj prelungit in Italia, incepand sena de calatorii in strainatate care avea sa continue pe tot parcursul carierei sale de scriitor.

Italia a reprezentat o experienta modelatoare pentru el insusi si pentru personajele din povestirile si romanele sale. De asemenea, i-a servit drept sursa de inspiratie pentru prima lui lucrare literara importanta, in care a dezvaluit contradictiile propriei identitati pe care incepuse s-o exploreze prin intermediul literaturii. Cea dintai povestire importanta a lui Forster, Povestea unei panici, relateaza vizita marelui zeu Pan la un tanar adolescent englez in varsta de paisprezece ani aflat in vacanta in Italia. Fratilor mai mari decat el, vizita le provoaca o stare de soc si oroare, dar pentru baiat este un moment de relaxare a propriului eu. Povestirea reprezinta o replica a propriei comuniuni a lui Forster, cand s-a decis sa imbratiseze cariera de scriitor si sa-si fundamenteze opera pe experienta lui personala in relatie cu lumea. In 1902 Forster s-a intors in Anglia si a predat limba latina o data pe saptamana la Colegiul pentru Muncitori din Londra, iar in 1905 a devenit profesorul particular al copiilor contesei von Arnim, Elizabeth, in Germania. Primul lui roman, Unde ingerii se tem se paseasca, a fost publicat in 1905.

A urmat apoi Cea mai lunga calatorie (1907) si primul lui mare succes, Howards End. In 1912 Forster a vizitat India pentru prima data si a inceput sa stranga material pentru O calatorie in India. In timpul Primului Razboi Mondial, el a lucrat pentru Crucea Rosie in Alexandria, Egipt. In 1921, a facut cea de-a doua vizita in India ca secretar particular al maharajahului din Dewas, ceea ce i-a permis sa-si finalizeze documentatia pentru O calatorie in India, care a aparut in 1924 si s-a bucurat de un succes rasunator. Chiar daca s-ar fi rezumat doar la aceasta, Forster si-ar fi castigat locul printre cei mai mari romancieri ai secolului al XX-lea, dar de la varsta de patruzeci si sase de ani, cand se afla exact la jumatatea vietii, nu a mai scris niciun roman. A publicat in schimb biografii, eseuri, articole de ziar, o serie vestita de prelegeri intitulate Aspecte ale romanului (1927) si a terminat partial libretul pentru opera lui Benjamin Britten, Billy Budd.

Ales membru de onoare al King's College in 1945, s-a intors la Cambridge, unde a ramas pana la moarte, impartindu-si timpul intre Cambridge, un conac de tara (proiectat de tatal sau) si o locuinta la Londra. Forster dobandise intre timp statutul de intelept liberal si de constiinta a civilizatiei. intrebarile repetate cu privire la urmatoarele lui romane primeau in mod invariabil raspunsul ca nu mai avea nimic de spus, scriitorul recunoscandu-si incapacitatea de a zugravi lumea postbelica, atat de diferita de universul disparut din romanele sale.

“Este imposibil", scria Forster in Howards End, “sa vezi viata moderna in mod permanent si in intregime". Maurice, ultimul lui roman cu un subiect inspirat de homosexualitate, a fost scris in 1913 si a aparut postum. Punctul forte al lui Forster ca romancier il reprezinta continuitatea dintre cartile lui si traditia comica a romanului, perfectionata de JANE AUSTEN  in comedia de moravuri. Nefiind un inovator in domeniul romanului, precum HENRY JAMES, VIRGINIA WOOLF  sau JAMES JOYCE, Forster a folosit tehnici mai apropiate de cele ale marilor victorieni; astfel, in scrierile sale se face auzita vocea omniprezenta a naratorului care comenteaza actiunea povestirilor si care nu este ascuns de masti dramatice sau estompat de perspective complexe si schimbatoare.

Toate romanele lui se conformeaza aceluiasi model fundamental constand in antrenarea personajelor intr-o calatorie initiata spre un mediu nou si radical diferit de cultura, care testeaza conceptia originala despre lume si fortele acesteia si propune o viziune cu semnificatii mai profunde si mai complexe asupra individului si a lumii. Opozitia mai ales intre eul personal si lumea exterioara ostila si represiva formeaza conflictul romanului care imbraca adesea forma unui scandal sexual, dezvaluind prapastia dintre instinct si moralitate, dintre cerintele particulare si obligatiile sociale. De multe ori Forster nu reuseste sa dramatizeze destul de convingator iubirea heterosexuala, iar pe alocuri obiectivul lui tematic predomina asupra experientei de viata, dar succesele lui ca satiric social, moralist si analist psihologic reprezinta o compensatie suficienta. in pofida diferentelor fata de alti mari romancieri moderni, forta lui Forster a rezultat nu atat dintr-un impas al marii traditii din secolul al XlX-lea, cat mai degraba dintr-o orientare precumpanitoare a romanului, mai ales dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

In autobiografia sa, Christopher Isherwood isi aminteste ca un prieten romancier spunea: “Forster este singurul care intelege ceea ce ar trebui sa fie romanul modern... Marea noastra greseala a fost ca am crezut in tragedie... tragedia este absolut imposibila astazi... Trebuie sa ne propunem sa fim in esenta scriitori comici". Efectul comic al luptei duse de Forster pentru a corela semnificatia profunda a eului cu o lume publica antagonica in vederea reformarii amandurora constituie o preocupare majora importanta si centrala pentru romancier.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

howards end rooksnest roger fry lytton strachey leonard woolf
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1814 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012914 (s)