News Flash:

Cei mai mari scriitori ai lumii - Francois Rabelais

30 Aprilie 2013
6155 Vizualizari | 0 Comentarii
Rabelais este un scriitor comic atat de viguros si de tulburator pentru ca infatiseaza viata omeneasca drept irationala prin excelenta, dezarticulata in punctele sale nodale, sublim de grotesca. El stie ca a fi viu inseamna a fi paradoxal si in cele din urma incomprehensibil. Astfel, instinctul lui moral, care este puternic si sanatos, a recunoscut elementul contrafacut in moralitatea autorizata bazata numai pe ratiune si a validat alternativa neautorizata. (Thomas M. Greene, Rabelais: A Study in Comic Courage)

Recunoscut ca unul dintre cei mai mari scriitori ai literaturii mondiale, Rabelais se numara in acelasi timp printre literatii cel mai greu de caracterizat si de catalogat. Capodopera lui in patru volume, care este cunoscuta sub titlul Gargantua si Pantagruel, sfideaza orice incercare de reducere la vreun gen literar conventional. Aceasta fabulatie comica monstruoasa a fost receptata ca roman, satira, colectie intamplatoare de glume obscene si escatologice si incursiuni morale serioase in filozofie, politica, educatie.

Produs al unuia dintre geniile satirice si comice ale literaturii universale, Gargantua si Pantagruel este rezultatul unei viziuni comice expansive atat de unica si fara precedent incat ingreuiaza orice incercare de prezentare a carierei literare a autorului sau in linii clar de-marcate de influente si imitatii.

Cu Rabelais, comedia pe scara larga, la fel de indrazneata si de eliberatoare ca si cea a lui ARISTOFAN , si-a reafirmat influenta asupra literaturii occidentale, modeland gigantismul comic al unor scriitori de talia lui CERVANTES , SWIFT, STERNE, JOYCE, Pynchon etc. Datorita diverselor lui cariere si cunostintelor sale aprofundate, Rabelais justifica pe deplin descrierea ca adevarat om ai Renasterii, cu tot ceea ce implica aceasta definitie. S-a nascut in Franta, in apropiere de Chinon, in Touraine, la sfarsitul secolului al XV-lea, intr-o perioada cand revigorarea invataturilor clasice si noile atitudini generate de Renasterea italiana castigau teren in intreaga Europa.

Fiu al unui avocat de succes, Rabelais a devenit mai intai calugar franciscan, apoi benedictin. A parasit ulterior manastirea pentru a imbratisa cariera de preot si se spune ca ar fi studiat dreptul la Poitiers si medicina la Universitatea din Paris. In 1530 s-a inscris la Universitatea din Montpellier ca student la medicina si si-a luat diploma in doua luni.

Carturar umanist interesat de o multitudine de subiecte, Rabelais l-a avut drept mentor spiritual pe Erasmus, pe care nu l-a cunoscut personal niciodata, dar aceasta nu l-a impiedicat sa-i trimita o scrisoare elogioasa: “Ceea ce sunt si ceea ce valorez am primit numai de la dumneata". La Lyon, pe atunci capitala culturala a Frantei, Rabelais a editat mai multe lucrari latinesti si grecesti pentru un tipograf umanist si a intrat in serviciul lui Jean Du Bellay, puternicul episcop al Parisului, ca medic particular.

A facut mai multe calatorii impreuna cu Du Bellay la Roma si intre 1532 si 1552 a scris cele patru volume ale lucrarii Gargantua si Pantagruel (un al cincilea volum a aparut in 1562, dar autenticitatea lui este pusa sub semnul intrebarii). Ideea care a stat la baza capodoperei lui Rabelais a prins contur in 1532, cand un scriitor anonim a inregistrat un rasunator succes comercial cu o carte despre ispravile minunate ale uriasului legendar, Gargantua. Povestirile si glumele despre Gargantua faceau parte din traditia folclorica franceza, iar Rabelais a incercat sa elaboreze o versiune proprie, cea a ispravilor fiului lui Gargantua, Pantagruel. Succesul cartii l-a indemnat pe Rabelais sa publice o continuare, o versiune mai lunga a vietii lui Gargantua. Doisprezece ani mai tarziu, a aparut o a treia carte, urmata in 1552 de A patra carte a faptelor si spuselor nobilului Pantagruel. Capodopera lui Rabelais nu poate fi in niciun caz catalogata drept roman, in acceptiunea conventionala a acestui termen. Este o lucrare episodica, in care fantezia se amesteca cu realismul, o lucrare lipsita de continuitate si sfidand regulile unitatii de timp si spatiu. Ar putea fi considerata mai degraba un gen de compendiu literar elaborat de Rabelais intr-o forma atat de expansiva si variata incat contine o multitudine de observatii despre viata si vremea lui pornind de la cele mai serioase pana la cele mai absurde, evidentiind marea noblete a omului, dar si firea sa bestiala. Ca uriasi, eroii lui Rabelais ofera o viziune marita a vietii inrudita cu comicul caricaturii in care elementele esentiale sunt prezentate in mod exagerat. Tintele lui Rabelais in Gargantua si Pantagruel sunt diversi dusmani care incearca sa ingradeasca energia si libertatea umana. Tot ceea ce restrictioneaza, limiteaza sau diminueaza este atacat in favoarea expansiunii si a vitalitatii. Apetitul enorm al uriasilor lui Rabelais serveste comediei sale, dar si moralei, punand o alternativa utopica in fata lumii contrastante a oamenilor obisnuiti, a caror josnicie si micime genereaza nedreptate si razboi. Reorganizarea fantastica a vietii permite manifestarea elementului irational, ambiguu, paradoxal care defineste conditia umana, precum si legile, logica si ratiunea. in oglinda distorsionata a lui Rabelais, cititorii se pot distanta de nebunia si prefacatoriile lumii lor recurgand la antidotul corectiv al rasului, si in acelasi timp traiesc experienta unei conceptii mai ample, mai atotcuprinzatoare despre viata omeneasca. Asa cum a observat Thomas Greene definind viziunea comica particulara a lui Rabelais: “Comicul lui Rabelais, spre deosebire de acela al lui Moliere si al majoritatii scriitorilor, nu consta intr-o logica judicioasa, in observarea lucrurilor dintr-un centru solid al experientei de unde se vad excentricitatile si abaterile... Rabelais scrie mai degraba pe marginea nonsensului. El cunostea nebunia secreta din inima universului, incertitudinea salbatica, abisul nebuniei care se afla sub edificiile noastre rationale. Imbratiseaza nebunia aceasta, care este si inauntrul si in afara noastra si isi construieste comedia pe ea." Ca umanist, Rabelais s-a straduit sa ajunga la o eliberare a spiritului care nu era legata de precedente si nici constransa de ortodoxie. in produsele rebele ale imaginatiei sale reuseste sa realizeze tocmai acest lucru.

In studiul sau fundamental despre Rabelais, Mihail Bahtin scrie: “Locul lui in istorie intre autorii scrierilor moderne europene, cum ar fi Dante, Boccaccio, Shakespeare, Cervantes nu poate fi contestat. Rabelais nu numai ca a inraurit destinul literaturii franceze si pe cel al limbajului literar francez, dar a influentat si soarta literaturii universale (probabil nu mai putin decat Cervantes)." VICTOR HUGO, examinand caracteristicile, care separa un scriitor de geniu de cei care sunt numai mari, a subliniat natura grotesca a geniului si exagerarile in privinta imaginii si a viziunii.

Din acest punct de vedere, Rabelais indeplineste conditiile referitoare la geniul literar stabilite de Hugo. in miezul maretiei si importantei lui Rabelais se afla conceptia lui indrazneata despre viata ca forta neingradita si variata, in care imaginatia poate da contur unor forme cu posibilitati nelimitate.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

rabelais
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1775 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020555 (s)