News Flash:

Cei mai mari scriitori ai lumii - Gertrude Stein

4 Iunie 2013
2126 Vizualizari | 0 Comentarii
Evitand preocuparea lui Joyce pentru mit si ciclurile istorice, precum si obsesia lui Proust pentru memorie, domnisoara Stein este interesata in primul rand de conceptul de prezent continuu si permanent. (Michael Hoffman, The Development of Abstraction in the Writings of Gertrude Stein)

Gertrude Stein
reprezinta un caz special: un scriitor important pe care il citesc putini oameni. Daca vreunul dintre contemporani mai tine minte, in general, aceasta se datoreaza probabil portretului ei facut de Picasso. expresiei inventate de ea “generatia pierduta", sintagmei “un trandafir este un trandafir", unei adrese, rue de Fleurus nr. 27 la Paris, si relatiei sale cu Alice B. Toklas. Dintre portretele ei, proza scurta, romane, poezii, opere, piese de teatru, eseuri si critica de arta, prelegeri, autobiografii si jurnale nu s-au impus decat doua lucrari, Trei vieti si Autobiografia lui Alice B. Toklas, dar, asa cum a afirmat Richard Kostelanetz, “daca ne gandim la Gertrude Stein numai ca la autoarea celor Trei vieti si a Autobiografiei lui Alice Toklas, ramanem cu imaginea unei scriitoare moderne minore; dar daca stabilim reputatia pe baza unor lucrari ca Geografie si piese de teatru, Cum devii american, Stante in meditatie si altele de aceeasi factura, atunci Gertrude Stein devine cel mai mare scriitor experimentator din literatura americana, o inventatoare ale carei realizari sunt greu de inteles chiar si astazi, la mai bine de cinci decenii de la moartea ei.

Aflata in centrul avangardei literare, artistice, muzicale si teatrale. Gertrude Stein a exercitat asupra modernismului o influenta recunoscuta de scriitori foarte diferiti, precum Ford Madox Ford, E. M. FORSTER. JAMES JOYCE, Sherwood Anderson, ERNEST HEMINGWAY  si Thornton Wilder. A avut una dintre cele mai importante contributii la reinventarea limbajului si formelor literare, sursa primara pentru Noii Romancieri francezi si generatia Beat. Gertrude Sein se considera “mintea creatoare a secolului". Atacand aproape tot ceea ce a insemnat literatura si mijloacele ei de creatie, Stein a distrus mimesisul, reprezentarea, intriga, succesiunea cauzala, caracterizarea, chiar si calitatea referentiala a limbajului ca atare. Rezultatul a fost o eliberare si o provocare care a intimidat si a plictisit, dar a si inspirat. Asa cum remarca pe un ton dispretuitor Clifton Fadiman, “Domnisoara Stein a fost un maestru al trecutului care a facut ca nimicul sa se produca foarte lent". In pofida firii dificile si a spiritului ei abscons, Gertrude Stein a reprezentat o forta importanta in crearea literaturii modeme, fiind indreptatita sa figureze in paginile acestei carti ca unul dintre principalii modelatori ai instrumentelor si formelor literare si ca o inovatoare de frunte in scrisul modern. Cea mai mica dintr-o familie cu sapte copii, Gertrude Stein s-a nascut la Allegheny, Pennsylvania.

Tatal ei, un om de afaceri neobosit si adesea ocolit de sansa, s-a mutat cu familia la Viena pe cand Gertrude avea numai un an. Apoi au locuit o vreme la Paris, s-au intors la Baltimore si in cele din urma s-au stabilit la Oakland, California, unde investitiile tatalui lui Gertrude in proprietati funciare si pe piata bursiera au asigurat familiei o existenta indestulata. Crescuta mai mult de guvernante si meditatori, Gertrude a fost neglijata din punct de vedere emotional de ambii parinti, stabilind o prima legatura afectiva cu fratele sau mai mare, Leo, pe care l-a urmat la Harvard si la Johns Hopkins. Inscrisa la Anexa Harvard, care mai tarziu avea sa se numeasca Colegiul Radcliffe, Gertrude a fost o studenta aparte, talentata, dar flegmatica.

Sub indrumarea filozofului William James, Gertrude si-a propus sa devina medic si psiholog, dar a cazut la examene dupa primii doi ani de studiu, astfel ca s-a decis sa-l urmeze pe fratele sau la Londra si apoi la Paris. Gertrude Stein nu avea nimic conventional, nici in privinta infatisarii, nici a sexualitatii, dar semnele lesbianismului ei erau ascunse. La Paris, Leo intentionase sa devina artist plastic, dar avea mai mult talent de colectionar. Gertrude l-a urmat din nou pe fratele sau; si-au cultivat impreuna entuziasmul pentru Paul Cezanne, Henri Matisse, Pablo Picasso si s-au stabilit in apartamentul din rue de Fleurus, nr. 27, unul dintre cele mai faimoase saloane ale vremii, kilometrul zero al exploziei moderniste. Scrierile lui Gertrude intentionau sa fie o replica la arta marilor pictori moderni. Prima ei lucrare publicata, Trei vieti (1909), urmareste firul vietii a trei muncitoare americane in care predomina detalii banale, secventa lineara si punctele culminante sunt eliminate, iar tonul si textura se incadreaza intr-un sablon de repetari care sugereaza importanta fiecarui element, ca intr-un tablou de Cezanne.

Abordarea ei revolutionara n-a starnit interesul cititorilor, dar a fost apreciata de numerosi admiratori. Dintre acestia s-a detasat Alice B. Toklas, o californiana care a venit la Paris in 1908 ca s-o cunoasca pe Gertrude. si a devenit secretara, menajera si amanta ei pentru urmatorii treizeci si noua de ani, pana la moartea lui Gertrude. In 1911, Gertrude Stein a terminat monumentala lucrare Cum devii american si volumul de poezie “cubista" Nasturi moi, publicat in 1914. In timpul razboiului, Gertrude si Alice au parasit Parisul si s-au dus in Spania, dar in 1916 s-au intors, cand Gertrude a invatat sa sofeze si s-a inscris ca voluntara in Fondul american pentru ranitii francezi, facand transporturi cu camionul. Dupa razboi, apartamentul lui Gertrude Stein a devenit principala escala a expatriatilor americani, printre care ERNEST HEMINGWAY si F. SCOTT FITZGERALD.

Gertrude Stein l-a incurajat pe Hemingway sa renunte la poezie in favoarea prozei si sa abandoneze ziaristica pentru a se dedica literaturii. Hemingway a recunoscut ca a invatat de la ea ritmul prozei si valoarea repetitiei, folosind afirmatia ei faimoasa: “Sunteti cu totii o generatie pierduta" ca motto pentru Si soarele rasare. Impactul exercitat de Gertrude Stein in toata perioada postbelica deri\a din reputatia ei de Sibila din Montparnasse si mai putin din creatia ei literara, care nu s-a bucurat de prea mult succes la public. Cea mai cunoscuta, mai accesibila lucrare a ei, Autobiografia lui Alice B. Toklas (1933), a devenit un bestseller si a confirmat reputatia lui Gertrude Stein ca profera a modernismului.

Popularitatea cartii a avut drept rezultat incheierea unui contract de editare periodica a lucrarilor ei si un turneu triumfal de prelegeri prin America, ce a inclus si un ceai la Casa Alba cu Eleanor Roosevelt. Gertrude Stein si Alice Toklas au ramas in Franta in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, fiind relativ putin afectate de regimul de ocupatie. Gertrude Stein a devenit un fel de aparator al guvernului de la Vichy, si eul ei impozant a transpus multe dintre ororile razboiului in probleme personale. Dupa razboi, cele doua femei s-au stabilit la Paris, unde au gasit valoroasa colectie de arta a lui Gertrude aproape intacta. in aceeasi perioada, Gertrude Stein a vizitat bazele armatei americane din Germania ocupata si a tinut prelegeri la Bruxelles; in 1946 a murit in urma unei operatii de cancer. In pofida reclamei pe care si-a facut-o si a proclamarii propriului geniu (pretindea ca au existat numai “trei evrei autentici - Hristos, Spinoza si Gertrude Stein"), importanta ei consta in faptul ca a acceptat toate implicatiile modernismului pana la extrema lui logica.

Daca modelele literare ale trecutului si-au pierdut capacitatea lor semantica, artistul modern trebuie sa refaca limbajul, sa se debaraseze de practicile trecutului si sa-l transforme in ceva indraznet si nou. Asa cum a observat Harold Bloom, “cel mai mare maestru al retoricii disociative din literatura moderna este Gertrude Stein". Prin retorica disociativa, Bloom intelege “defalcarea modelelor preconcepute in raspunsurile noastre, pentru a ne pregati in vederea unui discurs vizand toate posibilitatile transcendentei".

Pentru a atinge desavarsirea pe care si-o propunea arta sa, Gertrude Stein a lucrat la nivelul atomic al limbajului si al gramaticii ca atare, configurand noi posibilitati ale sensului, cu limbajul despuiat de referintele lui in sunet si ritm pur, in timp ce portretele ei exploreaza misterul ultim al identitatii. Lui Gertrude Stein i se atribuie meritul de a fi inventat “cubismul literar", iar realizarile ei sunt departe de a se limita doar la conducerea unei miscari literare. Geniul ei consista in reconceptualizarea limbii si a literaturii insasi, idee care continua sa domine constiinta moderna.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

gertrude stein trei vieti richard kostelanetz geografie paul cezanne
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1830 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019647 (s)