News Flash:

Cei mai mari scriitori ai lumii - Honore de Balzac

25 Aprilie 2013
6385 Vizualizari | 0 Comentarii
Cantitatea si intensitatea la un loc sunt caracteristica lui (Henry James, The Lesson of Balzac) Denumit “parintele romanului modern", Balzac ofera cel mai convingator exemplu de romancier care incearca sa cuprinda totul in fictiunea sa. In comparatie cu tendinta manifestata in multe opere literare moderne de a deplasa accentul spre experienta individuala, Balzac extinde romanul spre exterior si cuprinde cu imaginatia tot ceea ce il inconjura cu o creativitate la fel de prodigioasa si de pantagruelica precum insusi stilul de viata si apetentele care il domina.

De la primul roman, semnat cu propriul sau nume si publicat in 1829, pana la moartea sa care a survenit douazeci si unu de ani mai tarziu, Balzac a publicat aproape o suta de romane si culegeri de povestiri, reunite in peste patruzeci de volume in care a portretizat peste doua sute de personaje. Niciun alt romancier nu a scris atat de multe romane ca Balzac si, daca ritmul lui frenetic, lacunele stilului literar, tendinta catre melodrama si tonul moralizator nu-l indreptatesc sa faca parte din pleiada marilor romancieri, ilustrarea posibilitatilor romanului si ale romancierului de a reda experienta umana si sociala in toata complexitatea ei, alaturi de forta, varietatea si vitalitatea scrierilor sale, il situeaza printre cei mai influenti autori de literatura beletristica din intreaga istorie literara. Balzac s-a nascut la Tours in ultima luna a Directoratului si a trait in perioada ascensiunii si caderii lui Napoleon, a Restaurarii, a Revolutiei din iulie 1830 si a revolutiei violente din 1848. Au fost cativa dintre anii cei mai importanti ai istoriei franceze, ce avea sa cunoasca afirmarea societatii urbane si triumful clasei de mijloc, ale carei valori si obiceiuri vor face pentru prima data obiectul analizei profunde a lui Balzac. Friedrich Engels a remarcat ca “am invatat mai mult de la Balzac decat de la toti istoricii profesionisti, economisti si statisticieni la un loc". Inspirat de exemplul lui WALTER SCOTT , care a orientat romanul spre istorie, Balzac a descoperit panorama prezentului istoric. In ciuda originii sale taranesti, tatal lui Balzac a reusit sa ajunga la respectabila situatie de functionar public in perioada tumultuoasei Revolutii Franceze si a Imperiului Napoleonian. Balzac si-a adaugat prepozitia “de" la nume, ceea ce ilustreaza aspiratiile aristocrate ale familiei sale. A fost un elev slab, dar un cititor avid, inzestrat cu o memorie fenomenala. In 1814, cand familia s-a mutat la Paris, Balzac a inceput sa studieze dreptul si a lucrat intr-un birou de avocatura timp de trei ani dupa care a imbratisat cariera de scriitor. Prima sa creatie literara a reprezentat-o tragedia Cromwell, pentru care l-a avut drept model pe dramaturgul francez Corneille.

Dupa ce a citit-o familiei sale plictisite si a ascultat opinia nefavorabila a unui critic literar de specialitate caruia i-a aratat piesa, Balzac cel vesnic nemultumit a declarat: “Asta inseamna ca nu ma pricep la tragedii". A revenit asadar la roman si in anii '20 ai secolului al XlX-lea a scris si a colaborat la realizarea unor lucrari literare de duzina, imitatii ale romanelor gotice engleze de groaza, romane istorice, fantezii supranaturale, concomitent cu elaborarea unor articole de larg interes. A dat gres in afacerile editoriale si tipografice, desi experienta sau lipsa lui de experienta in domeniul financiar avea sa fie exploatata din plin in romanele de mai tarziu. Balzac a fost unul dintre primii romancieri ce au diagnosticat etica banului din societatea contemporana, in care dorinta de inavutire a inlocuit religia si codul moral ca elemente fundamentale ale coeziunii sociale. In 1829, Balzac a publicat primele carti sub nume propriu si a inceput ampla lucrare care avea sa devina Comedia umana.

A dobandit faima si succes si, impunandu-si o disciplina de fier, a continuat sa scrie, in pofida apetitului nesatios pentru mancare, avere si relatii amoroase. Obisnuia sa se duca la culcare pe la ora opt seara si sa se trezeasca la miezul noptii, cand isi punea o roba monahala din casmir alb si un lant de aur, apoi isi incepea truda zilnica. Scria pana in zori, sustinut de nenumarate cesti de cafea (se estimeaza ca pe tot parcursul vietii a baut aproximativ cincizeci de mii de cesti de cafea).

Dupa ce se odihnea o ora intr-o baie fierbinte, incepea sa-si corecteze lucrarile culese in vederea tiparirii. In pofida fecunditatii si inventivitatii lui uluitoare (se spune ca putea sa scrie in ritmul in care vorbea), era vestit pentru felul in care facea corecturile, preferand metoda mai costisitoare de revizuire prin rescrierea si remodelarea romanelor in faza de spalt. Dupa un dejun usor, se aseza din nou la masa de scris si lucra pana la cinci, cand pleca in vizita la prieteni, lua masa si se ducea la culcare, apoi ciclul se relua. Regimul lui atesta existenta unei imaginatii creatoare debordante si a unei dorinte obsesive de a zugravi intreaga lume in romanul lui. In 1833, Balzac i-a dezvaluit surorii sale ambitiosul plan de a scrie Comedia umana, spunandu-i: “Sunt pe cale sa devin un geniu". Isi imagina succesiunea de romane pe care le-a prezentat apoi pe scurt. “M-am apucat sa scriu o istorie a intregii societati. Mi-am expus adesea planul intr-o singura propozitie: «O generatie este o drama cu patru sau cinci mii de personaje care se detaseaza de celelalte». Aceasta drama este cartea mea." In uriasa lui intreprindere, romanele sale, numite mai intai Studii de moravuri si ulterior Comedia umana in contrast cu Divina Comedie a lui Dante, vor forma o structura de ansamblu pe care Balzac a denumit-o Madeleine a lui, dupa numele bisericii pariziene aflate in constructie: Ele vor infatisa toate aspectele societatii in asa fel incat sa nu lipseasca nicio singura situatie de viata, niciun chip, niciun personaj masculin sau feminin, niciun mod de viata, nicio profesie, niciun grup social. Niciun aspect al copilariei, maturitatii, batranetii, politicii, dreptatii, razboiului, vietii nu va fi lasat la o parte. Pe baza acestor elemente, voi examina fiecare tresarire a inimii umane, fiecare factor social si totul va fi real. La etajul al doilea voi plasa povestirile filozofice, pentru ca dupa ce voi infatisa efectele, ma voi ocupa de cauzele care le-au generat... Si in sfarsit ma voi intoarce apoi spre o analiza a principiilor... Moravurile sunt piesa, cauzele trec dincolo de scene si de principiu - acesta este romancierul insusi... totul va fi un fel de 1001 de nopti ale Occidentului.

Nu a mai existat niciodata o intreprindere atat de mareata si de cuprinzatoare in niciun fel de forma a artei. Balzac planuia sa redefmeasca obiectul si structura romanului in asa fel incat cartile sa devina capitole ale unui univers fictiv in continua extindere avand ca numitor comun diagnosticele experientei umane si ale societatii. Personajele urmau sa fie studiate in diverse stadii ale carierei lor; personajele secundare sau episodice intr-unui din volume vor deveni dominante in actiunea altuia. Comedia umana reprezinta un studiu al societatii vremii atat in latime, cat si in profunzime. Pentru Balzac, centrul uriasei sale panorame era Parisul, pe care il numea “noroiul plin de diamante".

A fost unul dintre primii romancieri care au examinat indeaproape efectele unui oras modern si ale legaturilor statornicite intre diverse clase. Canavaua lui se intinde din saloanele aristocratilor pana in lumea parvenitilor, de la fmantistii Bursei, negustori, comercianti, mestesugari, artizani pana la pleava lumii interlope. Lumea Parisului pe care o analizeaza detaliat Balzac atat prin trasaturile sale exterioare, cat si prin atitudinile si preocuparile individuale se extinde si mai departe, spre provincie, unde se regasesc lacomia, inselatoria, virtutea si viciul. In toate romanele lui, dar mai ales in capodoperele: Louis Lambert (1832), Eugenie Grandet (1833), Cautarea absolutului (1834), Mos Goriot (1835), Iluzii pierdute (1837), Cesar Birotteau (1837), Verisoara Bette (1847) si Varul Pons (1847), Balzac manifesta rara capacitate de a se identifica imaginativ cu personajele sale si mediul acestora, dindu-le viata intr-un mod foarte credibil. BAUDELAIRE [49] remarca “prodigiosul gust pentru detaliu" si documentatia temeinica a lui Balzac care plaseaza personajele si povestea lor in viata de zi cu zi.

Povestirile, chiar daca sunt lipsite de introspectia altor romancieri si vireaza usor spre melodrama, il captiveaza pe cititor asa cum putini alti scriitori reusesc s-o faca, manifestand o intelegere plina de simpatie pentru personalitati si motive. Balzac nu a reusit sa-si finalizeze uriasul sau proiect, care ar fi necesitat in total o suta patruzeci si patru de studii. Se poate afirma fara nicio exagerare ca a scris pana in ultima clipa a vietii sale, iar marea lui realizare consta in indrazneala viziunii si a accentelor critice la adresa societatii.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

balzac cromwell corneille comedia umana louis lambert eugenie grandet
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1786 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019312 (s)