News Flash:

Cei mai mari scriitori ai lumii - John Milton

23 Mai 2013
1953 Vizualizari | 0 Comentarii
Particularitatea distinctiva a unui poem o constituie sublimul sau. Uneori coboara pana la nivelul elegantei, dar in esenta este maret. Poate uneori sa fie investit cu gratie, dar trasatura lui fireasca este nobletea. Poate sa fie apreciat de hedonisti, dar forta lui rezida in efectul surprizei. (Samuel Johnson, Vietile poetilor)

“Coplesitor" pare sa fie termenul cel mai potrivit pentru caracterizarea lui John Milton. In poezia engleza, niciun alt scriitor, cu exceptia lui SHAKESPEARE si a lui CHAUCER nu a exercitat o influenta atat de puternica si de durabila.

Lycidas este considerat drept cel mai maret poem liric englez; Samson Agonistes a fost apreciata drept drama cea mai apropiata de maretia tragica a vechilor greci; iar in Paradisul pierdut, Milton a pus bazele epicii englezesti. Milton este un maestru al poeziei cu care poetii ulteriori au fost siliti sa se compare si din a carui uriasa umbra lupta sa iasa.

Intr-un anume sens, Milton este un maret personaj de legatura, care uneste Renasterea si sinteza formelor si invataturilor clasice cu lumea moderna, dominata de framantarile politice si spirituale din timpul vietii lui. Dupa ce a citit si absorbit practic tot ceea ce se scrisese in trecut, Milton si-a sintetizat cunostintele intr-o mareata epica contemporana, rivalizand in mod constient cu HOMER, VIRGILIU si DANTE si a reorientat traditia epica dinspre eroic catre spiritual, cu imperativele sale morale esentiale ale binelui si raului. Paradisul pierdut, la fel ca si Iliada sau Odiseea, Eneida si Divina Comedie, reprezinta una din pietrele de temelie ale civilizatiei occidentale si Milton are putini rivali in ceea ce priveste efectele sublime ale versului sau si profunzimea viziunii sale poetice. Pregatirea lui Milton pentru aceasta mareata realizare a inceput prin cea mai buna educatie cu putinta.

Tatal lui era un om de afaceri prosper care i-a pus la dispozitie fiului sau profesori particulari adusi de la Londra si Cambridge. La universitate, Milton a fost poreclit Doamna din Colegiul lui Hristos, pentru infatisarea si seriozitatea lui. A obtinut titlul de Bachelor ofArt in 1629 si pe acela de Master of Art in 1632, dupa care a mai continuat studiile formale inca cinci ani la mosia tatalui sau din Windsor. Milton vorbea curent latina, greaca, italiana si ebraica si cunostea Biblia pe dinafara. inainte de a implini treizeci de ani, moment care marcheaza sfarsitul perioadei de izolare, Milton scrisese L'Allegro si Penseroso (meditatii poetice asupra vietii active si contemplative), farsele Arcades si Comus si elegia pastorala Lycidas.

In 1638 Milton a plecat din Anglia pentru o calatorie de cincisprezece luni pe continent; a vizitat Florenta, Roma, Neapole si s-a intalnit cu personalitati importante, cum ar fi juristul olandez Hugo Grotius si Galileo Galilei. S-a intors in Anglia in momentul in care conflictul generat de problema autoritatii regale a impins tara in razboi civil. In urmatorii douazeci de ani, Milton a fost alaturi de puritanii radicali si a jucat un rol-cheie in configurarea destinului fortelor parlamentare care i se opuneau lui Carol I. S-a aflat in centrul dezbaterilor si controverselor politice ale vremii sale, publicand tratate in care lua atitudine impotriva controlului exercitat de episcopi asupra Bisericii, se exprima in favoarea libertatii presei si a acceptarii divortului in cazul incompatibilitatii dintre soti. (Prima din cele trei casatorii ale lui, cea cu Mary Powell din 1642, s-a incheiat cu o despartire dupa primele sase saptamani, desi mai tarziu Mary s-a intors la el si i-a daruit trei fiice). In timpul administratiei lui'Cromwell, Milton a fost secretar de latina al Consiliului de Stat, fiind insarcinat sa justifice actiunile guvernului sau acasa si in strainatate.

Odata cu Restaurarea, perspectivele de viata ale lui Milton se profilau amenintator. A fost inchis un timp, iar dupa eliberare s-a retras pentru a-si relua indeletnicirile literare pe care le abandonase in perioada serviciului public. In 1651 vederea i-a slabit foarte mult, ajungand la orbire totala, astfel ca a devenit dependent de fiicele sale in ceea ce priveste scrisul si cititul. Milton a fost etichetat nejustificat drept apologet puritan, asociat cu fanatismul inflexibil, dar este mai corect sa vedem in el un liber-cugetator ale carui incercari de a defini ortodoxia crestina sunt originale, chiar daca au starnit controverse. Incepand cu romanticii, critica a adoptat o atitudine revizionista fata de Milton, subliniind discrepanta dintre geniul lui artistic si intentii.

Intr-o declaratie celebra, WILLIAM BLAKE a afirmat ca “motivul pentru care Milton a scris in catuse atunci cand s-a referit la ingeri si la Dumnezeu, si in libertate atunci cand a abordat tema diavolilor si a infernului rezida in faptul ca era un Poet adevarat si facea parte din partidul Diavolului fara sa-si dea seama". SHELLEY, filtrandu-l pe Milton si Paradisul pierdut prin prisma propriei sale imagini rebele, merge chiar mai departe si afirma ca Satana este adevaratul erou al poemului. “Milton a incalcat atat de flagrant crezul popular (daca aceasta poate fi considerata o incalcare)", sustine Shelley, “incat afirma ca nu se poate vorbi de superioritatea morala a lui Dumnezeu fata de Diavol.

Iar aceasta utezatoare nesocotire a scopului moral direct este cea mai hotaratoare dovada a geniului lui Milton". Faptul ca a fost posibila o asemenea interpretare perversa a lui Milton reprezinta o marturie a spiritului lui artistic, caci in Paradisul pierdut el a incercat “sa justifice purtarile lui Dumnezeu fata de oameni" invocand o lupta corecta dintre fortele binelui si ale raului. A explorat in profunzime si conflictul etern din natura umana dintre credinta si afirmarea eului. Paradisul pierdut a fost conceput initial ca o tragedie, insa tema caderii omului si a rascumpararii necesita amploarea unei povestiri epice si a unui fir narativ total diferit de modelele clasice. In poemul lui Milton, valorile eroice ale lui HOMER si idealurile nationaliste ale lui VERGILIU sunt subordonate temei mai inalte a mitului crestin. in Cartea a IX-a, Milton isi defineste diferit subiectul:

Nu mai putin, ci mult mai mult eroic
Decat mania cruntului Achile,
Ce-nconjura de trei ori zidul Troiei -
Asupra dusmanului revarsata,

Sau chiar decat turbarea unui Turnus
Pentru Lavinia, dezmaritata;
Sau chiar decat mania lui Neptun
Sau a Iunonei - care atata vreme

Pe Grec l-a prigonit, cum si pe fiul
Cytherei; doar cereasca-mi protectoare
Sa verse-n mine-un har al povestirii,
Cu asta potrivit - ea, care-mi vine

in ospetii noaptea, nerugata,
Dictandu-mi cat ma aflu-nsomnorat,
Cu usurinta inspirandu-mi versul
Neframantat mai inainte-n minte.

O, subiectul indelung ales
Si inceput tarziu, mi-a fost placut
intai in chip de cant eroic mie;
Natura insa nu m-a inzestrat

Cu-ndemanarea de-a descrie lupte,
Fiind acestea inca socotite
Drept unicul eroic subiect;
Grozava maiestrie - sa diseci,

Prin lungi maceluri si plictisitoare,
in lupte-nchipuite, cavalerii
Cei fabulosi (cat nobilul rabdarii
Curaj, cum si eroicul martiriu

Raman in stihuri necantate inca!);
Sau sa descrii mari jocuri si-alergari,
Si zale-n mars, si scuturi blazonate,
Devize maiestrite si valtrapuri,

Si roibi, harnasamente fastuoase,
Si mandri cavaleri grabind la-ntreceri
Sau la tumiruri - si apoi ospete,

 

Acestea poruncite si servite-n
Saloane de randasi spurcati la gura
Si senesali! O, nu indemanarea,
In niscai biata arta, biata truda,
E ceea ce, pe drept, eroic nume
Da bardului sau unui vast poem! 
(Din John Milton - Paradisul pierdut in romaneste de Aurel Covaci, Editura Minerva, Bucuresti, 1972, Biblioteca pentru toti) 
 
Epica lui Milton, desi imita stilul emfatic si demnitatea predecesorilor sai clasici, are un mesaj diferit - caderea omului si planul divin al lui Dumnezeu de ordine si rascumparare. In viziunea lui Milton, Satana este modelul eroului clasic al carui ego neaga divinitatea si arunca omenirea in bratele raului si ale despartirii de intregul reprezentat de Dumnezeu, intr-una din cele mai reusite ilustrari a rautatii din cate au fost create vreodata, poemul infatiseaza lupta lui Satana cu Dumnezeu pentru sufletele lui Adam si al Evei.

Desi raul din Satana este prezentat cu o convingere ispititoare, nu exista nicio indoiala cu privire la pozitia pe care se situeaza Milton, si mitul crestin se dezvolta intr-un mozaic bogat in aluzii, asociatii si paralele structurale. In studiul sau despre viata si poezia lui Milton, Douglas Bush remarca: “in textura si structura sa, in toata varietatea si puterea sa imaginativa, Paradisul pierdut este o sursa inepuizabila de emotii estetice si un gen unic in poezia engleza. Si, indiferent de aspectele teologice pe care unii cercetatori ar fi inclinati sa le ignore, mitul esential, infatisarea grandorii si mizeriei umane, ramane «adevarat» si infinit mai nobil si mai bogat decat oricare alternativa oferita de literatura moderna.

Nu se pune problema in ce masura acest poem este demn de atentia noastra, ci daca ne putem ridica la inaltimea lui". Timp de doua sute de ani dupa publicarea Paradisului pierdut, talentul colosal al lui Milton si prezenta lui au dominat poezia, poemul si poetul fiind considerati apogeul a ceea ce se putea realiza prin scris. Ulterior insa, miscarea romantica si modernistii, in frunte cu T. S. ELIOT, vor zdruncina controlul lui Milton asupra limbajului poetic si vor oferi o viziune epica alternativa. Samuel Taylor Coleridge formuleaza o apreciere foarte potrivita a contributiei lui Milton la cultura mondiala: “Constatind ca nu-si poate realiza propriile aspiratii in religie, politica sau societate, si-a daruit inima spiritului viu si luminii din el si s-a razbunat pe lume imbogatind-o cu aceasta marturie a propriului sau ideal transcendental".
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

john milton samson agonistes paradisul pierdut penseroso lycidas
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1603 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018890 (s)