News Flash:

Cei mai mari scriitori ai lumii - William Blake

2 Iunie 2013
4831 Vizualizari | 0 Comentarii
In ierarhia celor inspirati, Blake ocupa un loc foarte inalt. Daca s-ar putea trasa o linie de demarcatie intre poeti, ar fi probabil corecta afirmatia ca, in ceea ce priveste inspiratia, Blake este fata de poetul mediu ceea ce reprezinta poetul mediu in raport cu omul de pe strada. Orice poezie pentru a fi , in general, poezie, trebuie sa aiba puterea de a-lface pe om sa exclame acum si aici fara voia lui: “Oare ce l-a determinat sa se gandeasca la asta?" (Lytton Strachey, Books and Characters)

In raport cu celelalte figuri majore ale romantismului englez, Blake a fost aproape necunoscut si ignorat in vremea sa si respins categoric de generatiile urmatoare ca mistic dement si autor al unor lucrari incifrate si incoerente. Totusi, in perioada moderna el avea sa fie reconsiderat drept cel mai mare si mai influent dintre romantici datorita puterii revitalizante a imaginatiei lui de a elibera si de a oferi o alternativa pentru nihilismul multora dintre ganditorii moderni. Si-a asumat rolul de poet ca profet, incercand sa transforme gandirea si perceperea prin puterea sa vizionari. Asadar, Blake sta astazi alaturi de DANTE, a carui imaginatie poetica imbratiseaza cele mai largi domenii ale gandirii pentru a intelege conditia umana, pentru a uni umanul cu divinul. Scriind in perioada revolutiei care a marcat inceputul epocii moderne, Blake si-a castigat un loc de frumc printre personajele centrale care au remodelat in mod radical literatura si posibilitatile imaginatiei.

Ca si in cazul altor poeti romantici englezi, evolutia lui Blake ca artist poate fi inteleasa pe deplin numai in contextul diferitelor forte politice, sociale si religioase din vremea sa. Produs al gandirii revolutionare caro avea sa transforme conceptele si ordinea secolului al XVIII-lea, ierarhiile politice si religioase ale acestuia si credinta in ratiune si empirism, punctul de referinta al lui Blake a fost Londra, unde a trait intreaga viata, cu exceptia a trei ani.

Era fiul unui proprietar de magazin din Londra si un autodidact. Puternica lui forta spirituala, influentata de recunoasterea de catre miscarea evanghelica a vietii interioare definitorii s-a imbinat cu extraordinara lui capacitate de vizualizare care s-a materializat in numeroase experiente vizionare. In secolul al XlX-lea, Alexander Gilchrist afirma despre Blake urmatoarele: Pe cand era copil, probabil in varsta de opt sau zece ani, a avut prima lui “viziune". In timp ce hoinarea, copilul a ridicat privirile si a vazut un copac plin cu ingeri, cu aripi stralucitoare, care umpleau toate ramurile ca niste stele. intors acasa a relatat incidentul si numai interventia mamei lui l-a salvat de la o pedeapsa severa din partea tatalui sau pentru ca spusese o minciuna. Alta data, intr-o dimineata de vara, a vazut figuri de ingeri printre oamenii care strangeau fanul.

Perceptia lui Blake despre lumea spiritului care exista alaturi de cotidian i-a modelat de la bun inceput imaginatia si avea sa-i defineasca intreaga activitate artistica si literara ulterioara. Din punct de vedere politic, Blake era patruns de spiritul revolutionar care a eliberat America de englezi si a strabatut apoi Franta opunandu-se represiunii din Anglia care incerca sa-si mentina puterile sale ortodoxe si autoritare. Cu toate acestea, participarea involuntara la revolta violenta care s-a soldat cu asedierea inchisorii Newgate in 1780 in timpul rascoalelor anticatolice trebuie sa-i fi spulberat increderea in afirmatiile simpliste de libertate populista si in forta distructiva a schimbarii nelegate de o reforma umana mai profunda, fundamentala, pentru care revolutia politica reprezenta doar inceputul. Fara aceasta, dupa parerea lui Blake, victimele nu faceau altceva decat sa devina noii stapani si o forma de sclavie era inlocuita cu alta. in viziunea sa, solutiile politice si religioase se imbinau cu puterea transformatoare a imaginatiei pe care incerca s-o releve arta si poezia lui.

La varsta de zece ani, Blake a inceput sa ia lectii de desen si la douazeci si unu de ani si-a incheiat o ucenicie de sapte ani ca gravor, profesiune care l-a ajutat sa se intretina indestulator toata viata. in 1782, s-a casatorit cu Catherine Boucher, fiica analfabeta a unui gradinar din Battersea. Blake a invatat-o sa scrie, iar Catherine a devenit o importanta colaboratoare in activitatea sa artistica. Desi a studiat la Academia Regala de Arta, Blake era iritat de criticile presedintelui acesteia, Sir Joshua Reynolds. Asa cum relateaza Gilchrist, Reynolds ii cerea lui Blake sa-si disciplineze arta “cu mai putina extravaganta si mai multa simplitate si sa-si corecteze desenele. Blake considera ca acesta este un afront pe care n-avea sa-l uite niciodata". Dupa parerea sa, Reynolds a ramas paradigma rigiditatii neoclasice, pentru care arta este menita “sa-i slujeasca pe nobili si gusturile la moda". Dar Blake mergea neabatut pe drumul sau, fiind dispus sa sacrifice gustul popular si succesul pe altarul propriei viziuni. Primele scrieri ale lui Blake erau versuri lirice pentru muzica pe care o compunea chiar el, iar elementul muzical este in mare parte o componenta a poeziilor lui de mai tarziu. In 1783 a aparut lucrarea Schite poetice, singura lui carte conventionala tiparita. In 1789 a inceput sa scrie Cantecele inocentei folosind metoda de imprimare cu anluminuri, pe care o va aplica in toate manuscrisele sale ulterioare, imbinand arta imprimeriei cu poezia. Metoda ii fusese dezvaluita in vis, dupa cum sustinea Blake, de catre fratele sau mort, Robert. Blake scria versurile si apoi desena pe o placa de cupru ilustratia insotitoare, folosind acidul pentru a scoate in evidenta zonele care inconjurau literele si contururile desenelor. Dupa tiparire, Blake colora manual fiecare desen. Procesul era laborios, astfel ca volumele nu puteau fi multiplicate intr-un numar mare de exemplare, la un pret accesibil. Desi facsimilele s-au publicat in editii restranse si scumpe, majoritatea cititorilor lui Blake nu au vazut niciodata intreaga conceptie a relatiei dintre text si desen care este unica in istoria literaturii. Secventele poeziei dezolant de simple ale Cantecelor inocentei sunt combinate cu Cantecele experientei din 1794, cele mai cunoscute poezii ale lui Blake care abordeaza tema caracteristica a inocentei pierdute, corupte de fortele represiunii. A existat un singur eveniment dramatic in viata lui Blake care l-a adus in contact direct cu autoritatile vremii. In 1802, incercarea lui de a da afara un soldat din gradina a avut drept rezultat o acuzatie de rebeliune pentru care a fost in cele din urma achitat. Londra, cea mai vestita poezie profetica a lui Blake, distileaza tensiunile varstei si pretul acestora:

 

Pe cate strazi stravechi am ratacit
Pe-unde Tamisa licare arginti,
in oameni, peste tot, am intilnit
Peceti de slabiciuni si suferinti.

in oamenii acestia care gem,
in scincetele plodului, pierdute,
in orice glas, in fiece blestem,
Aud catusele de om facute.        

Si strigatul homarului l-aud
infricosind biserici afumate,
Si-aud oftatu ostasului cazut,
Curgand, suroi de singe, pe palate.


Dar mai ales aud a strazii cloaca
Si-al tirfelor nocturn blestem de groaza
Cum plinsui nou-nascutilor il seaca
Si dricul casniciei il pateaza.
(Din William Blake — Poeme si gravuri. in romaneste de Cicerone Theodorescu, Editura Crater, Bucuresti, 1999) 

Toata poezia lui Blake poate fi legata de analiza cauzelor si a remediilor pe care le propune impotriva “incatusarii mintii". In viziunea poetului, cheia era sa treci dincolo de simpla percepere limitata a sensurilor spre o intelegere mai profunda cu ajutorul imaginatiei. Toata poezia lui este prin excelenta alegorica; descatuseaza universalul si corespondentele eterne care se gasesc dincolo de suprafata lucrurilor. 


Poeziile lui mai lungi sau mai scurte, cum ar fi Casatoria Cerului cu Infernul, America, Europa, Urizen, Cei patru Zoa, Milton si Ierusalim exploreaza tensiunea ce insoteste eliberarea individului in contextul factorilor politici, istorici si psihologici care diminueaza posibilitatile umane.

Adesea obscure si confuze din cauza cosmogoniei de arhetipuri personalizate ale lui Blake, poeziile ofera totusi un program remarcabil pentru revitalizare si renastere imaginativa. Cel dintai dintre romanticii englezi impartaseste cu acestia energiile de eliberare artistica si de redirectionare a poeziei catre chestiunile fundamentale referitoare la modul cum percepem lumea si cum incercam sa pasim dincolo de limitele ei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

blake alexander gilchrist catherine boucher schite poetice
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1618 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012205 (s)