News Flash:

Cei mai mari scriitori - Walter Scott

11 Iunie 2013
3189 Vizualizari | 0 Comentarii
Lucrarile lui (luate la un loc) sunt aproape ca o noua editie a naturii umane. Aceasta inseamna, intr-adevar, sa fii autor! (William Hazlitt, English Literature)

Fara indoiala este foarte dificil, in fata declinului actual al interesului criticii si al publicului pentru lucrarile lui Sir Walter Scott, sa-l convingi pe cititorul modern de uriasa lui influenta asupra modelarii nu numai a literaturii engleze, dar si a celei universale din secolul al XlX-lea. Walter Scott a dominat prima jumatate a secolului al XlX-lea ca nici un alt scriitor cu exceptia lui BYRON, ceea ce l-a determinat pe MARK TWAIN sa-l invinovateasca de izbucnirea razboiului civil, caci ii invatase pe sudisti codul onoarei, ceea ce avusese drept rezultat o baie de sange. Intrucat el este cel care a descoperit trecutul ca sursa de inspiratie pentru literatura, a inventat romanul istoric si a introdus in roman caracteristicile regionale si personaje felurite din diverse clase sociale, Scott a influentat scriitori foarte diferiti unul de altul, cum ar fi PUSKIN , STENDHAL, Cooper, TOLSTOI si DICKENS.

Prin aspectul si pretul lor, romanele lui au impus un standard care a dictat forma si distributia genului timp de aproape un secol. Evident, Scott nu mai poate emotiona publicul modern asa cum se intamplase cu contemporanii lui. Daca romanul l-a surclasat de mult pe Scott, singurele evocari ale operei lui fiind versiuni filmate sau televizate ale povestilor sale care ne amintesc de origini, impactul lui continua sa ne retina atentia deoarece Scott este una din fortele de pionierat ale romanului si sensibilitatii literare. Orice analiza a lui Scott trebuie sa inceapa cu biografia sa, cu sursa imaginatiei si originea caracteristicilor lui ca om si scriitor.

Nascut la Edinburgh intr-o prospera familie din clasa de mijloc, Scott se tragea dintr-un clan stravechi, care numara multe generatii de graniceri scotieni. La varsta de doi ani a suferit de paralizie infantila, ceea ce l-a lasat invalid pentru tot restul vietii, astfel ca a fost trimis sa-si refaca sanatatea la ferma tatalui sau. Acolo a cunoscut trecutul scotian prin intermediul baladelor si al povestilor care i-au modelat talentul de povestitor si interesul pentru ceea ce este vechi. A urmat dreptul la Universitatea din Edinburgh si a fost primit in barou in 1792. Era insa foarte clar ca interesul lui se indrepta catre literatura, pe care a cultivat-o cu un devotament de gentleman, mai intai ca editor si apoi ca traducator. Primele lui lucrari publicate au fost traduceri din poetul Gottfried Burger, exponent al curentului german Sturm und Drang, ale carui elemente gotice si balade aveau sa influenteze poezia lui Scott.

Prima lui creatie importanta a constituit-o Menestrelul de la granita scotiana (1802), o culegere de balade de frontiera insotite de ample adnotari. Lucrarea demonstra interesul major al lui Scott pentru subiectul lui de predilectie, istoria si traditia scotiana, pe care le-a exploatat in Cantecul ultimului menestrel (1805), poem narativ a carui actiune se desfasura la granita Scotiei in perioada medievala. Poemul a reprezentat un admirabil bestseller si l-a convins pe Scott sa imbratiseze cariera de scriitor. Acest succes a fost urmat de poemele narative la fel de reusite Marmion (1808), care se ocupa de istoria Scotiei din secolul al XVI-lea si dezastruoasa lupta de la Flodden, si Doamna de la lac (1810), a carui actiune avea loc in High-lands. Poemul i-a adus lui Scott reputatia de cel mai vestit si mai bine vandut poet din Marea Britanie. Astazi, poezia lui Scott nu mai prezinta decat un interes pur istoric.

Asa cum s-a intamplat cu toate scrierile sale, Scott a abordat poezia ca un meserias, concentrat asupra interesului narativ si mai putin asupra intensitatii mijloacelor de expresie, respingand orice profunzime sau cizelare extrema. Fiica lui afirma ca nu citise Doamna de la lac, deoarece: “Tata spune ca nimic nu este mai daunator pentru tineri decat sa citeasca poezie proasta". Din punctul nostru de vedere poezia lui este mai interesanta ca stadiu preliminar inainte de elaborarea romanelor care i-au conferit reputatia literara. Dupa relativul esec cu Rokeby (1813), o lucrare lunga si complexa, Scott a inteles ca inspiratia si spiritul sau novator erau in declin si ca nu va putea concura cu atractia exotica exercitata de Byron, astfel ca s-a orientat catre forma cu mult mai putin respectabila a romanului. A revenit asupra unui fragment de roman pe care il scrisese cu zece ani in urma si care avea ca subiect rebeliunea iacobitilor din 1745. Acesta a devenit apoi Waverley, initiind seria de peste treizeci de romane pe care le-a scris intre 1814 si 1831, anul dinaintea mortii sale, realizand o productie literara egalata de putini alti scriitori. In Waverley, marea inovatie a lui Scott este evidentiata de subtitlul romanului: “Cei saizeci de ani de atunci". Prin situarea actiunii in trecutul recent si evocarea obiceiurilor si evenimentelor istorice, Scott a extins sfera de cuprindere a romanului, percepand istoria din perspectiva vietii si obiceiurilor contemporane, tehnica pe care o perfectionasera romanele anterioare. Scris anonim pentru a stirni si mai mult interes si fara indoiala si pentru a nu-si periclita reputatia de poet, Scott a devenit “Marele Necunoscut" (desi identitatea lui ca autor al romanului Waverley era cunoscuta) si “Vrajitorul din nord", care a legitimate romanul si i-a extins audienta prin uriasa popularitate de care s-au bucurat cartile lui.

Scott a stabilit standardul pentru roman pe care au trebuit sa-l atinga apoi toti romancierii din secolul al XlX-lea si sa-si masoare realizarile cu acesta. Asa cum scria JANE AUSTEN intr-o scrisoare din 1814, “Walter Scott nu trebuie sa scrie romane, si mai ales romane bune - nu este corect. Are suficienta reputatie si castiguri materiale ca poet si nu s-ar cuveni sa ia painea de la gura altor oameni. Nu-mi place Scott si am de gand sa nu ma delectez nici cu Waverley, daca pot, dar mi-e teama ca nu voi reusi acest lucru". Cititorul modern al romanelor lui Scott este frapat in primul rand de incredibila lui abilitate de a reinvia obiceiurile si dialectul scotian.

Lucrarile importante din seria Waverley - Waverley, Mortalitate veche, Rob Roy, Inima lui Midlothian si Redgauntlet - retin atentia pentru calitatea expunerii si imaginatia istorica, gratie careia reuseste sa-i plaseze pe indivizi in contextul mai larg al presiunii timpurilor si a marilor evenimente. Mult prea des totusi, in cartile lui Scott se remarca o serie de constructii grabite, la care se adauga reticenta lui de a-si planifica sau revizui lucrarile. “Niciodata nu am putut sa elaborez un plan", declara Scott. “Sau, daca am schitat unul. nu am fost in stare sa-l respect... M-am straduit sa fac in asa fel incat ceea ce am scris sa fie cu adevarat distractiv si interesant, lasand restul la voia intamplarii." Pentru a mentine interesul cititorului, Scott a trecut dincolo de Scotia in Anglia si Franta medievala, ceea ce a depins adesea mai mult de formula decat de inspiratie in ceea ce priveste efectele. Nevoia lui imperioasa de a edifica un mare camin ancestral la Abbotsford l-a silit, de asemenea, sa scrie continuu pentru a-si finanta investitia.

Falimentul editorului lui l-a obligat, pe de alta parte, sa-si plateasca creditorii, fata de care simtea ca arc o obligatie morala, daca nu chiar juridica. Epuizarea din cauza muncii excesive a devenit un avertisment pentru Dickens si altii, care au vazut in el un romancier care a scris pana a murit. Orice evaluare a realizarii literare a lui Scott, dincolo de atractia pe care continua s-o exercite cele mai bune carti ale lui, ar trebui sa evidentieze in primul rand inovatiile lui revolutionare si influenta pe care a exercitat-o asupra altor romancieri. Dupa Scott, romanul avea sa devina un instrument mult mai amplu al adevarului fata de perioada anterioara. Daca este lipsit de perfectiunea tehnica si subtilitatea altor mari maestri, reuseste, in schimb, sa localizeze in trecut si in particularitatile regionale cateva dintre resursele centrale ale artei romancierului. Wessex, creat de THOMAS HARDY [56], tinutul Yoknapatawpha al lui FAULKNER [86], precum si forta vie a trecutului care se rasfrange asupra prezentului, toate pot fi recunoscute in exemplul oferit de Scott, dupa cum si romanul sau constituie o forma de creatie predominanta a literaturii moderne. Putini alti scriitori au lasat o mostenire remarcabila ca Walter Scott.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

gottfried burger marmion rokeby waverley faulkner
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1677 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019403 (s)