News Flash:

Cele mai cunoscute eroine din istoria Romaniei

6 Ianuarie 2014
3534 Vizualizari | 0 Comentarii
Ana Ipatescu
S-a nascut in familia unor negustori bucuresteni care credeau in forta educatiei si a avut profesori particulari si acces la cele mai bune scoli din oras. Copilaria i-a fost marcata de divortul parintilor, recasatorirea tatalui si neintelegerile cu o mama vitrega mai putin blanda, dar toate i-au ascutit tinerei instinctele de luptatoare si pasiunea pentru dreptate si aventura. A fost maritata de doua ori, prima casatorie incheindu-se, pare-se, din cauza lipsei de educatie a sotului, care a vrut s-o lase pe Ana fara avere.
Al doilea mariaj a fost cu Nicolae Ipatescu, functionar la Departamentul Vistieriilor si, impreuna cu sotul ei, Ana a participat la multe intalniri ale societatii secrete Fratia, unde i-a cunoscut pe cativa dintre conducatorii care vor intra in guvernul revolutionar de la 1848. La 19 iunie 1848, fortele contrarevolutionare reusesc sa aresteze guvernul revolutionar, actiune care risca sa scoata Romania de pe harta revolutiei pasoptiste europene.
Ana a fost cea care a indicat multimii dezlantuite locul in care boierii conservatori, sub conducerea colonelului Ioan Solomon, planuiau dezmembrarea guvernului revolutionar.
“Multora le pierea treptat curajul si incepura sa se indoiasca de cauza poporului suveran, temandu-se ca libertatea, dobandita cu putine zile in urma, va fi pierduta. Disperarea ajunsese de acum la un grad inalt, cand o eroina parca se napusti din nori, venind pe Podul Mogosoaiei cu doua pistoale in mana. Ea striga din toate puterile: «Moarte tradatorilor! Tineri, curaj, salvati libertatea!»”, relata ziarul “Allgemeine Osterreichische Zeitung”, la 20 iunie 1848.
Exista speculatii conform carora Ana ar fi strigat indemnul la lupta pentru ca printre arestatii din guvernul revolutionar era si amantul ei, Nicolae Golescu. Dar ce importanta are? Amor ‘au ba, de neuitat sunt curajul Anei si instinctele ei de luptatoare, care au scris istoria pasoptista a Romaniei, scrie cancan.ro.
Ecaterina Teodoroiu
Catalina Teodoroiu s-a nascut in 1894 in familia cu opt copii a unor tarani saraci din Targu Jiu.
Lina sau Lili, cum ii spuneau apropiatii, a plecat la Bucuresti, unde, dupa ce a absolvit o scoala de infirmiere, a urmat cursurile a sase clase la Scoala Normala / Liceul “Elena Doamna”, pana in 1916.
In acelasi an, devine cercetasa si sora medicala la Spitalul din Targu Jiu, unde ingrijeste soldatii adusi in spital. Tot in 1916, Ecaterina participa activ la luptele de la Podul Jiului, unde ducea cu poala cartuse soldatilor.
Dupa moartea fratelui ei, Nicolae, cazut pe front, Catalina decide ca trebuie sa slujeasca tara in locul lui si participa la luptele de la Podul Jiului, Samboteni, Barbatesti, Tantareni si Filiasi.
Pentru curajul ei, Ecaterina a fost decorata de regele Ferdinand si a fost facuta sublocotenent si comandant al unui pluton de infirmieri.
La 22 august 1917, pe Dealul Secului, aflata in fruntea plutonului sau, Catalina cade rapusa de doua gloante dusmane, care au lovit-o direct in piept. Legenda spune ca, inainte de a muri, Ecaterina Teodoroiu a strigat: “Inainte, baieti, nu va lasati, sunteti cu mine”.
Smaranda Braescu
A fost prima femeie parasutist din Romania si printre primele din lume. In 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborat recordul feminin mondial, iar in 1932, cu saltul de la 7.233 m, a batut recordul mondial detinut de un american.
Mandita Braescu s-a nascut la Galati si la 12 ani le-a spus parintilor ca vrea sa aiba “avionul ei si sa devina pilota”.
In 1916, termina cursurile Scolii profesionale de fete din Barlad si pleaca la Bucuresti, unde studiaza la Scoala Normala “Principesa Elisabeta”. Urmeaza apoi cursurile Academiei de Belle-Arte din Bucuresti (1924-1929), iar in timpul Primului Razboi Mondial, se intoarce in comuna natala, ca invatatoare.
In 1928, la invitatia unui inginer german, Mandita pleaca la Berlin pentru a urma cursuri de parasutism.
Pe 5 iulie 1928, dupa luni de antrenamente si accidente mici, Mandita Braescu realizeaza primul ei salt, de la 600 de metri. “In timpul saltului, dupa ce mi s-a deschis parasuta, m-am pornit pe ras, asa singura, in aer, ca un copil caruia i-a reusit o strengarie”, isi amintea romanca.
La 2 octombrie 1931, castiga titlul european la parasutism, in urma unui salt-record de la inaltimea de 6.000 de metri, in urma acestui succes fiind decorata cu Ordinul Virtutea Aeronautica – clasa Crucea de Aur.
In 1932, a stabilit primul record de traversare ca pilot, a Marii Negre, cu un bimotor de tip Milles Hawk, in 6 ore si 10 minute, strabatand distanta de 1.100 km. In acelasi an, la 19 mai, devine campioana mondiala la parasutism, in urma unui salt realizat cu o parasuta de constructie romaneasca, de la inaltimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute. Un record remarcabil, care a fost depasit cu doar cativa metri, abia peste 20 de ani!
In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, a fost activa ca pilot in Escadrila Alba de avioane sanitare, fiind decorata cu crucea “Regina Maria”.
In 1946, protesteaza impotriva falsificarii alegerilor din acel an si semneaza un memoriu prezentat Comisiei Aliate de Control. Acesta ajunge in posesia delegatiei sovietice, iar Smaranda Braescu este condamnata la doi ani de inchisoare, dar autoritatile nu o gasesc. Nu se stie exact ce s-a intamplat cu ea, dar istoria spune ca s-a ascuns intr-o manastire, sub numele de Maria Popescu. S-a imbolnavit de cancer mamar si a fost operata de profesorul Falcoianu si internata pe ascuns la Clinica Universitara din Cluj-Napoca. Nu se cunoaste cu certitudine locul unde a fost inmormantata, dar se presupune ca mormantul ei s-ar afla in Cimitirul Central din Cluj.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ana ipatescu ecaterina teodoroiu smaranda braescu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1468 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018241 (s)