News Flash:

Ceramica geto-dacica

4 Februarie 2014
3392 Vizualizari | 0 Comentarii
Din punct de vedere cronologic, ceramica geto-dacica poate fi impartita pe urmatoarele perioade:

-        perioada veche – sec 232h71c olele V-IV i.Hr.

-        perioada mijlocie – sec. III-II i.Hr.

-        perioada clasica – 100 i.Hr.-106 d.Hr.

Din punctul de vedere al tehnicii de prelucrare, aceasta se imparte in ceramica lucrata cu mana si ceramica lucrata la roata.

Dupa 106 sufera modificari esentiale. Exista insa unele forme traditionale care vor scapa influentelor si se vor pastra sub vechea infatisare, dupa ce autoritatile romane parasesc Dacia. Una dintre aceste piese este opaitul sau ceasca dacica.

Vezi si Memoria veacurilor din "Tara Dacilor" de la Sibiel

Cele mai importante influente in cultura materiala a geto-dacilor provin dinspre lumea elenistica ori greceasca, dinspre lumea celtica si romana. Un exemplu in acest sens sunt imitatiile de ceramica megariene si deliene (Megara si Delos).

Ceramica geto-dacica se clasifica in doua categorii mari:

-        ceramica rudimentara, neglijent lucrata cu mana sau la roata

-        ceramica modelata ingrijit cu mana sau la roata (marfa de lux).

Ceramica geto-dacica veche (sec.V-IV i.Hr.)

Este continuarea evoluata a celei vechi, hallstattiene si imitatii dupa forme de vase grecesti: amfore, lebes, oinoche etc. Asemenea vase s-au descoperit in asezarile de la Poiana (= Piroboridava?), Zimnicea (asezare si necropola), si in interiorul arcului carpatic la Cluj-Manastur, Slimnic (langa Sibiu), Piscu Crasani, Cetea (langa Aiud), Sf. Gheorghe, in Moldova la cetatea de pamant Stancesti (langa Botosani), cetatea Cotnari, Crivesti, intre Prut si Nistru la Butuceni.

Vezi si Dacii de pe Arcul lui Constantin

Asemenea ceramica s-a descoperit si in inventare funerare, de exemplu in necropolele de la Cernavoda si Satu Nou (Dobrogea), Cepari (nordul Transilvaniei), precum si intre sudul Dunarii si M-tii Balcani. Ceramica straina, procurata din lumea greaca sau sud-tracica era doar intrebuintata.

In ceea ce priveste repertoriul formelor mentionam:

- de la vase mari de provizii care se apropie de 1 m inaltime, la cani mici apartinand categoriei fine si acoperite cu un slip puternic lustruit; vasele mari bitronconice s-au descoperit in asezari sau au fost folosite ca urne in necropole;

- ca recipient funerar se intrebuinta si vasul cu gura larg deschisa, de aspectul unui clopot, cunoscut in literatura de specialitate chiar sub aceasta denumire;

- vasul cu peretii aproape verticali, de larga raspandire, care va da nastere uneia din formele ceramice cele mai tipice si specifice, cunoscuta sub denumirea de vas-borcan;

- strachina lucrata ingrijit sau neglijent; exista un tip de strachina care datorita influentelor grecesti a primit apucatori laterale, cum sunt cele descoperite in necropola de la Satu Nou sau asezarea de la Butuceni;

- in aceasta faza ia nastere una dintre formele cele mai caracteristice si larg raspandite in fazele urmatoare: cana cu toarta;

- cani de diferite dimensiuni: bitronconice, cu gura mai larga sau mai restransa, prevazute cu o toarta masiva;

- cesti cu toarta suprainaltata;

- se presupune ca acum ia nastere o forma de vas specific dacica: vas cu picior inalt numit de specialisti fructiera (ex.: asezarea de la Poiana);

- imitatii dupa vase grecesti realizata cu mana: amfore cu doua toarte (pentru vin si ulei), cazanel cu doua toarte verticale, trase din buza vasului, cunoscute sub numele de lobes, cana cu o toarta pentru servit vin denumita oinoche; in Transilvania, intr-un mormant din necropola de la Cepari s-a descoperit un kantharos grecesc, iar pe teritoriul orasului Aiud vase grecesti fine, sau cateva fragmente descoperite la Ilisua.

Ornamentatia ceramicii geto-dacice consta in:

-        proeminente in relief;

-        braie in relief, prevazute cu liniute incizate sau cu alveole facute cu degetul;

-        flori, animale stilizate, schematice;

-        butoni;

-        exista vase acoperite pe intreaga suprafata cu striuri neregulate ori cu barbotina stropita.

Se observa, in ceea ce priveste ornamentatia si formele ceramice, continuarea elementelor stravechi autohtone, ceea ce denota unitatea culturii geto-dacice.

Ceramica geto-dacica in perioada mijlocie (sec. III-II i.Hr.)

In aceasta perioada se adopta roata olarului, urmand ca generalizarea acesteia sa se faca in faza urmatoare.

In secolul IV – inceputul secolului III, geto-dacii vin in contact cu celtii cu care convietuiesc, fapt atestat de descoperirile din asezarile de la Medias, Sebes, Cicir, din cimitirele de la Apahida, Dezmir, Ciumesti, Sanislau, Valea lui Mihai, Blaj. Influentele din lumea celtica consta in special in procedee tehnice noi de extragere si prelucrare a fierului. Amintim aici asezarile geto-dacice de la Popesti, Lunca, Ciurei, Lukasovca (R. Moldova), Piatra Craivii, Moresti, Sighisoara, Pecica, necropolele de la Murighiol, telita, Ghenci, depozitul de vase de la Ciolanestii din Deal.

Unele forme ceramice, specifice perioadei anterioare, dispar si apar altele noi. Se poate constata o crestere a productiei de ceramica, in special cea de lux, ca urmarea a introducerii rotii olarului. Influentele vizibile in ceramica provin din lumea greceasca, sud-tracica si celtica. Imitatii de cupe deliene si megariene s-au descoperit la Poiana, Popesti.

Tipuri si variante:

-        pentru vasul derivat din cel bitronconic se cunosc acum patru tipuri;

-        strachinile sunt grupate in trei tipuri principale;

-        canile cu o toarta cunosc o mare varietate, unele au decor in relief sau motive lustruite;

-        fructierele sunt larg raspandite;

-        s-au descoperit fusaiole, statuete de lut ars, reprezentari antropomorfe si zoomorfe legate de anumite practici magice.

Ornamentatia consta in:
-        luciu puternic cu reflexe metalice, este un slip comparabil cu angoba;

-        butoni;

-        butoni inconjurati cu alveole facute cu degetul;

-        brauri in relief cu alveole;

-        motive incizate, asociate de obicei cu ornamente in relief;

-        decoruri realizate cu un instrument de os sau de lemn, care lasa impresia unor stampile, de aceea se numesc ornamente stampilate;

-        ornamente lustruite: pe vas uscat, dar nears, cu ajutorul unor pietre sau a unui instrument special de os, ornamentele se lustruiesc cu multa migala si rabdare, iar acestea in urma arderii vasului vor capata luciul special;

-        toarte lucrate in torsada, adica suprafata toartei da impresia unui snur sau a unei coloane torsionate;

-        toarte cu suprafata impartite prin caneluri adanci, realizandu-se astfel un gen de nodozitati ornamentale;

-        toarte care prezinta la unirea cu corpul vasului ornamente in relief.

Se observa ca decorarea ceramicii in aceasta perioada o continua pe cea precedenta, nelipsind nici influentele straine. Subliniem aici decorurile lustruite provenite de la celti.

Ceramica clasica din perioada 100 i.Hr. – 106 d.Hr.

Ceramica de la Sarmizegetusa si celelalte asezari ale acestui mare centru din M-tii Orastiei imbraca aspecte deosebite, apare asa-numita ceramica „de curte”, care consta in existenta unor forme de vase unice sau a unora care in alte asezari sunt rare.

La Sarmizegetusa s-a descoperit ceramica pictata cu motive vegetale si zoomorfe.

Ceramica dacica din aceasta perioada s-a gasit de exemplu in asezarile de la Poiana, Popesti, Sarmizegetusa, in necropola de la Moigrad, in cetatile de la Capalna (Sebes), Tilisca (Sibiu), Batca Doamnei (Neamt).

Ceramica lucrata la roata se generalizeaza, redand toate formele autohtone, in special ale ceramicii fine. Se mai lucreaza si vase cu mana. Pe langa vechile influente, se pot constata si cele romane, care patrund in lumea geto-dacica cu mult inaintea armelor imperiale.

Cultura materiala din aceasta perioada este una de tip oppidan. Nu trebuie sa uitam ca s-a creat statul centralizat al lui Burebista.

La cele doua categorii de ceramica existente si in perioada anterioara, se adauga una noua, si anume ceramica pictata, impartita in doua grupe legate intre ele:

- ceramica in ornamentatia careia se foloseste o pojghita subtire de vopsea alb-galbuie care acoperea intreaga suprafata a vasului. Peste aceasta sunt pictate dungi sau motive geometrice simple de culoare rosu-bruna. Aceasta grupa a primit denumirea de ceramica pictata in stil geometric.

- ceramica descoperita doar in Muntii Orastiei, produsa la Sarmizegetusa, cu decor geometric, dar acesta e folosit la crearea unor motive complicate; la ornamentatia geometrica se adauga elemente vegetale si zoomorfe: frunze (ex. vie), flori redate naturalist sau stilizate, animale reale sau imaginare (pasari, vulturul, cornute). La acestea doua suprafata vasului e acoperit cu un strat subtire de vopsea alb-galbuie, galbena, uneori neagra (aceasta se datoreaza probabil arderii secundare provocata de incendiul care a pus capat constructiei in care a fost descoperita ceramica). Pe acest fond se schita cu ajutorul unui instrument decorul ce urma a fi colorat. Culoarea cu care se colora era rosie de diferite nuante, bruna cu o gama variata de tonalitati, galben si negru.

Ca forme ceramice in aceasta perioada amintim: ceasca dacica (pe baza descoperirilor acestora se stabilesc limitele Daciei in sec. I i.Hr.-I d.Hr., si anume in vest si sud-vest, se margineste cu Dunarea si Morava, in nord cu Carpatii Padurosi, in est Nistrul, iar in sud Muntii Balcani), vasul borcan, vasele mari bitronconice isi pierd bitronconicitatea si capata un contur ovoidal, zvelt si elegant, cani cu o toarta, fructiere, ulcioare, strachini, capace de vase, vase mari de provizii numite chiupuri, s-a descoperit un vas de lut la Sarmizegetusa cu o inscriptie presupusa a fi in limba daca, Decebalus per Scorilo, cu litere latine.

In ceea ce privesc imitatiile mentionam cele dupa krathere grecesti, kantharosuri si kylixuri (ex.: din asezarea de la Poiana), ryton (vas ce reproduce un corn de animal, terminat cu o figurina zoomorfa stilizate, cum ar fi capul de cal de pe un vas descoperit la Sighisoara).

Ornamentatia in aceasta perioada nu este prea incarcata, este simpla. Elementul care apare nou este ceramica pictata cu motive vegetale si zoomorfe. Multe vase sunt decorate prin lustruire.

Ceramica geto-dacica dupa 106 d.Hr.

Pe teritoriul Daciei si in afara granitelor ei se pot constata in cultura materiala patrunderea influentelor romane. Se pastreaza ca si forme in ceramica ceasca dacica si vasul-borcan lucrate cu mana sau la roata. Ornamentele pastrate din perioadele anterioare sunt butonii si braurile in relief cu alveole.

Ceramica geto-dacica in afara granitelor imperiului
Continua sa functioneze marile ateliere, unde se lucra ceramica la roata si cu mana. Exemple in acest sens sunt atelierele de la Poiana, Mediesul Aurit (unde s-au descoperit 10 cuptoare pentru ars ceramica). Ceramica isi pastreaza individualitatea, dar se pot observa influente romane si apoi a unor popoare migratoare (ex. asezarea de la Arad-Ceala).

Ceramica daco-romana
Aceasta constituie o sinteza a ceramicii geto-dacice si romane.

sursa:scritube.com
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cronologic ceramica geto-dacica perioada veche perioada mijlocie
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1847 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013232 (s)