News Flash:

Cetatea Báthory si legenda balaurului ucis de regele polonez nascut la Simleu Silvaniei

12 Iunie 2015
1765 Vizualizari | 0 Comentarii
Cetatea Báthory din Simleu Silvaniei, din care astazi se mai pastreaza doar poarta principala, cateva ziduri de incinta si doua bastioane, este un monument medieval definitoriu pentru orasul de la poalele Magurii, ce a ramas in istorie ca locul de nastere a lui Stefan Bathory, principe al Transilvaniei si unul din cei mai importanti regi ai Poloniei, cel despre care legendele spun ca a ucis un balaur nu cu forta bratelor, ci cu cea a mintii.

"Simleul e daruit din partea lui Dumnezeu cu tot felul de daruri. Are o pozitie romantica, iar hotarul ii este cat se poate de roditor. Orasul se intinde sub poalele Magurei, care se ridica in partea de meazanoapte pana la o inaltime de peste 500 m, fiind acoperita cu vii si pomet in partea dinspre oras", se arata in "Schita monografica a Salagiului", din 1908. In acest oras avea sa-si mute resedinta, inca din secolul XIV, familia Bathory.

"Istoria Simleului Silvaniei este strans legata de istoria familiei Báthory, care a fost proprietara domeniului Simleu de la mijlocul sec. XIV. Din a doua jumatate a secolului XV s-a format ramura de Simleu a acestei familii, care a dat Europei numeroase personalitati. Cea mai importanta dintre acestea este fara indoiala Stefan Báthory, nascut la Simleu in 27 Septembrie 1533, devenit principe al Transilvaniei (1571-1575) si Rege al Poloniei din 1575 pana la moartea lui in 1586", afirma Daniela Marcu Istrate, arheolog expert in studii si cercetari la monumente istorice.

Vezi si Alegerea ca rege a lui Stefan Báthory

Domeniul Simleului este mentionat in documente inca din secolul al XIII-lea, iar din 1341 a intrat in posesia familiei Báthory. Despre ramura de Simleu a acestei familii se poate vorbi abia din a doua jumatate a secolului al XV-lea, cand Nicolae al II-lea Báthory si-a mutat resedinta de la Nyírség, in estul Ungariei, la Simleu. In 1520, fiul sau, Stefan al IV-lea "de Somlyo", iscaleste o intelegere "in casa noastra de pe domeniul numit Simleu", iar nepotul Stefan al V-lea da instructiuni referitoare la "intravilanele apartinatoare curiei de la Simleu".

Pe baza acestor informatii s-a presupus ca deja in secolul al XV-lea trebuie sa fi fost existat o curie ridicata de Nicolae al II-lea Báthory, care trebuie cautata in compozitia cetatii interioare, unde se poate presupune un edificiu modest, compartimentat in doua sau trei incaperi, asemanator caselor taranesti de astazi, inconjurat cu o palisada pentru aparare.

Probabil spre sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul veacului urmator a fost construita o incinta fortificata, prevazuta cu turnuri la colturi si ingloband cladiri de locuit si administrative. Un document din 1567 se refera foarte probabil la aceasta incinta atunci cand mentioneaza o curie fortificata, un castellum. La sfarsitul scolului al XVI-lea s-a construit o a doua incinta, prevazuta cu bastioane triunghiulare si un turn de poarta. Mai multe informatii din acest interval se refera la mesterii care au lucrat pe santier, dar planimetria poate fi reconstituita pe baza unui releveu din 1687 datorat unui inginer italian anonim care a insotit in Transilvania un corp expeditionar austriac condus de printul Carol al V-lea de Lorena. In 1851, la un nou releveu se vede ca cetatea suferise mari distrugeri, o parte dintre componente fiind disparute.

Ultimul descendent al familiei Báthory care a stapanit acest castel a fost Sofia Báthory, fiica lui Andrei al IV-lea si a polonezei Ana Zakreska, luata in casatorie de principele Gheorghe al II-lea Rákóczi. Esecul acestuia in expeditia sa poloneza a fost urmat de evenimente nefericite pentru castel, care in 1660 a fost distrus de trupe turco-tatare. Apoi, dupa caderea cetatii de Oradea si transformarea tinutului sau in pasalac turcesc, cetatea Simleului a fost transformata intr-o fortificatie de granita menita sa opreasca atacurile pornite din Oradea. Castelul a fost astfel inconjurat cu o palisada, a fost aparat de capitani numiti de principele Mihail Apafi si a devenit sediul mercenarilor germani ai acestuia.

Vezi si Sigismund Báthory, realizatorul planului dacic

Dupa eliberarea Oradiei, in 1692, rolul militar al castelului incepe sa dispara treptat. La inceputul secolului XVIII intregul ansamblu a fost incendiat din ordinul lui Francisc Rákóczi al II-lea, degradarea monumentului continuand apoi neintrerupt. In 1851, la un nou releveu, nu au mai putut fi reconstituite bastioanele de pe latura de nord, iar din incinta nu au mai ramas decat doua turnuri cilindrice. In epoca ce a urmat, santul de aparare al cetatii a fost parcelat si casele orasului au mistuit incetul cu incetul zidurile de incinta.

Incepand din 1993 s-au inregistrat cateva etape de cercetare arheologica partiala, insa abia din anul 2007 s-a conturat perspectiva deschiderii unui santier arheologic sistematic pentru cercetarea incintei cetatii, cu sprijinul primariei orasului, care si-a asumat integral finantarea acestui proiect, ca etapa preliminara in procesul complex de reabilitare a intregului ansamblu.

"Cercetarile arheologice desfasurate intre 2007-2010 au scos la iveala numeroase ruine, pe baza carora s-a reconstituit forma primului castel, sistemul de fortificatie, precum si etapele de transformare din secolele XVI-XVII, care au transformat resedinta intr-o cetate puternica. Probabil la inceputul secolului XVI a fost construit primul castel, de forma rectangulara cu turnuri circulare la colturi si cu un turn de intrare pe mijlocul laturii de vest. In interiorul zidului de incinta se aflau numeroase cladiri care faceau legatura intre turnuri si asigurau necesitatile legate de locuinta nobiliara, administrarea acesteia si apararea in caz de primejdie. Curtea interioara, care pare astazi foarte mare, era de fapt un spatiu restrans organizat in jurul unei fantani si a unui foisor. In exterior castelul era inconjurat de o palisada, din patru siruri de stalpi legati intre ei cu impletitura de nuiele si de un sant foarte larg. Spre finele secolului XVI sistemul exterior de fortificare a fost extins. Santul a fost umplut si intreaga arie a fost inconjurata de un al doilea zid de incinta, prevazut la colturi cu bastioane in stil italian: ruinele a doua dintre acestea inca sunt vizibile in parcul Simleului, ca si fragmente din zidul inconjurator. (...) Acest nivel este sugerat nu doar de amploarea constructiilor, ci si de foarte bogatul material arheologic care a fost recuperat din ruine: numeroase monede, vase intregi si fragmentare, pietre profilate, piese de port si de armament ilustreaza detaliat istoria castelului, obiceiurile si nivelul inalt de trai al proprietarilor. Intre cele mai spectaculoase descoperiri se numara sobele: numeroase teracote au fost descoperite in timpul sapaturilor arheologice si chiar cateva sobe intregi au fost recuperate din umpluturile incaperilor. Piese decorate cu diferite reprezentari de cavaleri, cu motive arhitecturale si florale precum si o soba habana reprezinta descoperiri cu caracter de unicat pe teritoriul Transilvaniei", afirma Daniela Marcu Istrate, responsabilul stiintific al santierului arheologic.

Vezi si Terifianta poveste a Elizabethei Báthory


Cel mai important membru al familiei Báthory, al carui destin se leaga de cetatea de la Simleu Silvaniei este, fara indoiala, Stefan Báthory, principe al Transilvaniei si unul din cei mai importanti rege al Poloniei, dar un personal istoric de care se leaga una din legendele locului.

"Stefan Báthory e nascut la Simleu Silvaniei. De numele sau se leaga realizarea fazei renascentiste a castelului, centrul orasului si biserica romano-catolica. In biserica, pe timpanul portalului gotic de la intrarea principala se gaseste de altfel o inscriptie care arata ca regele Poloniei s-a nascut in acest oras. El a fost Principe al Transilvaniei si apoi rege al Poloniei. La polonezi Stefan Bathory are un cult imens. Ei considera ca au doi regi de seama. Primul este Cazimir cel Mare, iar al doilea Stefan Báthory. Recent, guvernul polonez a alocat o importanta suma de bani pentru restaurarea sarcofagului regelui Bathory, amplasat in cripta catedralei din Cracovia. Este o personalitate renascentista remarcanta, el introducand primele universitati in Transilvania", afirma arheologul Csok Zsolt.

Originar din Simleu Silvaniei, arheologul mentioneaza si o legenda legata de blazonul familiei fostului rege al Poloniei.

"Conform unei legende locale, cei trei dinti din blazonul familiei Bathory se explica prin faptul ca Stefan a ucis in tinerete un balaur care locuia intr-o pestera situata intr-unul din versantii dealului Popos, de pe malul stang al Crasnei, deasupra orasului. Stefan a umplut mai multe blani de oaie cu var nestins, balaurul a mancat respectivele oi, dupa care a coborat la Crasna sa bea apa. In momentul in care a baut, varul a inceput sa se stinga in el si a ucis bestia. Principele i-a scos trei dinti, ce au ajuns pe blazonul familiei", povesteste Csok Zsolt.

Lasand la o parte legendele, actualmente cetatea din Simleu Silvaniei este imposibil de vizitat, accesul fiind interzis publicului larg. Din ansamblul monumental de alta data se pastreaza poarta principala, pe latura de vest, zidul de incinta al aceleasi laturi, zidul de incinta sudic si estic, care se termina in turnul circula sud-estic. Bastionul patrulater si cel circular pe coltul nord-estic al fortificatiei, respectiv se mai vad fragmente din zidul de incinta nordic. In opinia Daniela Marcu Istrate, dar si a autoritatilor locale, istoria locurilor ar merita reinviata prin reabilitarea cetatii si amenajarea unui parc arheologic.

Primarul orasului Simleu Silvaniei, Septimiu Turcas, a precizat pentru AGERPRES ca singura posibilitate de realizare a unui proiect mai amplu de restaurare este un proiect european pentru care primaria asteapta deschiderea liniilor de finantare pentru perioada 2014 — 2020.

"La un moment dat au fost finantari din fonduri europene pentru astfel de investitii. Din pacate, momentul respectiv a fost ratat de catre Simleu. Lucrari de interventie la cetate au existat. S-au schimbat acoperisurile la turnuri, au existat lucrari de prima interventie finantate de catre Guvernul Romaniei prin Compania Nationala de Investitii. Ma refer la perioada de dinainte de 2004. Apoi, din pacate, primaria n-a inceput sa faca documentatia. Incepand cu 2005 am realizat ca suntem in spate cu proiectul. (...) Am asteptat perioada 2014-2020, din pacate suntem in 2015. Acum, lucrarile par a fi eligibile pe noua finantare. Sper ca in septembrie sa putem depune proiectul. (...) Proiectul presupune reabilitarea turnurilor si a portii de intrare, cel mai spectaculos element din tot complexul arheologic, amenajarea interioara sub forma de muzee, reabilitarea unei alte cladiri si inclusiv un teatru de vara, zone pentru comert. Deocamdata, cetatea nu poate fi vizitata pentru ca nu prea e nimic de vazut si e chiar un pericol de accidentare", a mentionat Septimiu Turcas.

Primarul Simleului a adaugat ca din incinta castelului urmeaza sa fie mutate si doua monumente comemorative, dedicate celor cazute pe campul de lupta, care nu-si au locul in incinta respectiva.

"Cercetarea arheologica a evidentiat un sit de o valoare extraordinara, cantitatea si varietatea vestigiilor depasind cu mult asteptarile istoricilor si arheologilor si imbogatind nesperat cunostintele noastre despre aceasta cetate, despre epoca ei in Transilvania si in regatul maghiar. Prin aceasta se diversifica si posibilitatile de reabilitare a monumentului, prin amenajarea unui parc arheologic integrat intr-un turism local activ. Materialul arheologic bogat, aflat in prezent in custodia Muzeului Judetean din Zalau, sustine ideea organizarii unui muzeu de sit, care sa reconstituie diferite momente si spatii din evolutia castelului", a conchis Daniela Marcu Istrate.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

simleu silvaniei magurii transilvaniei dumnezeu simleu europei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1424 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019078 (s)