News Flash:

Cetatea Brassovia

31 Ianuarie 2014
7391 Vizualizari | 0 Comentarii
Cetatea Brassovia (sau Cetatea Brasovia) este un monument istoric si de arhitectura din sec. XIV-XV, clasificat pe lista monumentelor istorice. 
Cetatea se afla pe varful Tampei si a constituit in evul mediu cel mai important punct de aparare pentru Brasov.
Ansamblul fortificat ocupa o suprafata de aproximativ 23.000 mp, cu ziduri inalte si groase de 1,70 pana la 1,80 m.
Vezi si Cetatile dacice din Muntii Orastiei
Prima data, cetatea este mentionata intr-un document din 16 octombrie 1434. Pozitia dominanta a Tampei, izolarea si inclinarea pantelor au facut din cetatea Brassovia fortificatie imposibil de cucerit si totodata „cheia” stapanirii orasului. Cadrul natural in care a fost inaltata este unul dintre cele mai prielnice locuri pentru asemenea constructii: in doua parti, cetatea este flancata de coaste abrupte, iar in a treia este marginita de o panta abrupta cu posibilitati de fortificare. Arhitectura constructiei este simpla, facand ipoteza ca cetatea sa apartina epocii preromanice.
Vezi si Cinci dintre cele mai cunoscute cetati medievale din Romania
Incinta sa de piatra, de forma aproape triunghiulara, prezinta un mic bastion poligonal pe latura vestica si urme ale unor mici incaperi pe latura de sud. In interior exista o capela si rezervoare pentru apa sapate in piatra. Pe latura nordica, spre oras, incepand de la varful Tampa mare (960 m), coborand spre varful Tampa mica (925 m), exista un zid avand grosimea de 0,80 m pe o portiune de aproape 200 m. Aproximativ la mijloc, zidul este atins din exterior de un drum vechi, azi abia de recunoscut, care traversa diagonal panta Tampei venind dinspre Curmatura, dintre Tampa si Dealul Melcilor. In acest loc al zidului exista patru deschideri de poarta, doua mai late, de 116 cm si doua mai inguste, de circa 100 cm.

Tot incepand de la varful Tampei, un alt zid gros de 1,80 m se intinde spre sud, pana la o poteca, care vine din Valea Cetatii, zidul ocolind apoi spre vest pe o portiune de circa 50 m pana la stanca de deasupra grotei de pe partea sudica a Tampei. Catre saua Tampei, care desparte Tampa de dealul Paticel, zidul se inalta aproximativ pe curba de nivel de 920 m, avand lungimea de circa 150 m si de asemenea grosimea de 1,80 m. Adaptat la situatia terenului, zidul prezinta un colt iesind din linia continua. Pe aceasta parte se afla si poarta principala de intrare in cetate, la capatul unui drum in serpentine sapat partial in stanca. In 1933, Muzeul Sasesc al Tarii Barsei a efectuat in cetate sapaturi arheologice, care au dus la degajarea fundatiilor capelei Sf. Leonhard din apropierea portii principale a cetatii. Sapaturile au fost continuate in 1937 de catre Alfred Prox, care a cercetat cisterna din incinta capelei. Atunci s-a putut constata ca cisterna avand un diametru de 6,8 m a fost adancita in stanca pana la 5 m, unde s-a dat de un strat de apa, surprinzator la aceasta inaltime. Faptul ca din trei parti fortificatia era inconjurata de prapastii, iar a patra era bine aparata, faceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetati din Transilvania si Europa (de fapt, n-a fost ocupata niciodata, decat prin tratate).
Vezi si BANNA, fortul dacilor
Era deservita de o zona scheiana din vale, numita Catun, de care era legata prin Drumul Cavalerilor. Costantin Lacea spunea prin 1910 ca „si astazi populatia romaneasca, in frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei si cea a Costitei), condusi de Junii Curcani, ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tampa, pe la Crucea din Cutun si petrec acolo. Batranii povestesc ca in tineretele lor se facea joc sus, in Cetatea de pe Tampa”.
La 1241 abia au timp cateva familii de brasoveni sa se adaposteasca in ea din calea navalirii tatarilor. In anul 1395, inaintea declansarii razboiului cu turcii, Mircea cel Batran si-a adapostit familia in cetate. Dupa 24 de ani, la 1421, cetatea devine loc de refugiu pentru populatia Brasovului, amenintata de sultanul Murad al II-lea. In acelasi an, cetatea este data ca zalog sultanului, turcii dominand de pe inaltime orasul. Intelegand repede pericolul, brasovenii au recuperat-o cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. Acesta, poposind la Brasov in noiembrie-decembrie 1447, a vizitat personal „castrum Brassoviense” si a putut constata dificultatile survenite in apararea si intretinerea acestei cetati. De aceea, el a dat ordin de demolare pe deplin justificat si a dispus ca pietrele rezultate din demolare sa fie utilizate la fortificarea zidurilor orasului din vale. In primavara anului 1455, cetatea era deja demolata, dar a ramas intreaga capela cetatii cu hramul Sf. Leonhard, amenintata cu decaderea din cauza parasirii ei. De aceea arhiepiscopul de Strigoniu a incuviintat demolarea si a capelei, hotarand ca in locul ei sa fie ridicat un altar dedicat Sf. Leonhard in biserica parohiala (azi Biserica Neagra). Cu ocazia amenajarilor legate de constructia telefericului pe Tampa (1970) si a restaurantului „Panoramic”, s-a facut un nou drum de acces, demolandu-se o parte din bastionul portii principale.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

Galerie Foto

brasovia
cetatea brassovia cetatea brasovia tampei brasov epocii preromanice
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1150 (s) | 23 queries | Mysql time :0.020957 (s)