News Flash:

Cetatea dacica Banita

1 Noiembrie 2013
2658 Vizualizari | 0 Comentarii
Cetatea avea rolul de a apara dinspre sud accesul spre Gradistea de Munte -Sarmizegetusa Regia. Pozitia dominanta a locului ales, o stanca de forma aproape conica (Piatra Cetatii sau Dealul Bolii) si cu o altitudine maxima de 904 m asigurau o vizibilitate foarte buna spre depresiunile din apropiere. Pantele de sud, est si vest ale stancii sunt deosebit de abrupte, astfel ca elementele de fortificare dacice au fost dispuse doar pe versantul nordic.
Asezarea civila era amplasa la baza dealului, dar ea a fost distrusa, in mare parte, de lucrarile efectuate in secolul al XIX-lea.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Téglás Gábor aminteste cetatea amplasata  pe Dealul Bolii. Potrivit pasionatului arheolog transilvanean, cetatea a fost grav afectata de construirea caii ferate dintre Simeria si Petrosani, in perioada 1868 -1869. Atunci au fost dislocate din ziduri numeroase blocuri de calcar si au disparut mai multe dintre terasele de la poalele dealului.
Cercetarile arheologice sistematice s-au desfasurat doar pentru o scurta perioada, in anii 1960-1961. In prezent, accesul extrem de dificil spre vestigii ingreuneaza reluarea cercetarilor.
Lucrarile de fortificare au fost realizate pe versantul de nord. Fortificatia cuprinde mai multe constructii cu caracter militar: ziduri de incinta, turnuri, platforme de lupta, val de aparare din piatra, lemn si pamant, construite pe terasele si pe culmea dealului.
Primul dintre ele este un zid lung de 115 m si gros de 2 m, ridicat pe panta de nord si partial pe cea de nord-est. Tehnica de constructie este cea cunoscuta sub numele de murus dacicus.
In extremitatea nord-estica a zidului amintit era dispusa intrarea in cetate: o poarta monumentala cu trepte de calcar incadrate de balustrade din andezit. Dincolo de aceasta poarta se afla platoul superior al cetatii, de fapt trei terase in trepte, ce se succed pe directia est-vest. Prima terasa din fata intrarii este si cea mai mare.
A doua dintre ele este inchisa de un zid gros de 1,40 m. In acest caz, blocurile de colt sunt prevazute cu profilaturi verticale. In partea superioara zidul se putea termina cu creneluri sau un parapet de lemn. Incinta avea forma unui dreptunghi cu lungimea de 22 m si latimea de 17 m. In interiorul ei se afla o cladire tot dreptunghiulara, din lemn, cu temelia din blocuri de calcar. Spre marginile de vest si sud ale terasei au fost sapate in stanca doua canale menite sa dreneze apa din precipitatii. Inainte de a ajunge pe ultima terasa, un alt zid inchidea din trei parti o suprafata nivelata a stancii, aproape de mijlocul careia s-au pastrat patru gropi circulare unde se fixau, probabil, stalpii de sustinere ai unui turn de veghe din lemn.
Cea de-a treia terasa – de fapt acropola – cu o pozitie dominanta (904 m altitudine) este inconjurata de un zid puternic de incinta, de forma trapezoidala, construit in tehnica specifica. In mijlocul ei se ridica un turn din lemn si lut amestecat cu paie.
Pe versantul de nord-vest a fost amenajata o platforma de lupta, lunga de 18 m, marginita in partea inferioara de un zid asezat direct pe stanca taiata in trepte. Pantele de sud, est si vest sunt foarte abrupte, de accea aproape ca nu necesitau ridicarea, pe ele, a unor constructii de aparare.
Edificii de cult
Cateva plinte de calcar descoperite in anii ʽ60 pe una dintre terase indica existenta unui templu patrulater, dar a fost imposibil de determinat planul antic al edificiului.
Constructii/ amenajari civile
Afectarea sitului in secolul al XIX-lea si durata redusa a sapaturilor arheologice au impiedicat identificarea unor constructii sau amenajari civile. Atentia cercetatorilor s-a indreptat in special spre constructiile cu rol militar.
Totusi, unele obiecte arata existenta unor ateliere. Astfel, de la Banita provin mai multe tipare din lut si gresie, folosite probabil pentru turnarea unor piese din bronz, un creuzet si o nicovala de bijutier. Un alt atelier, de data aceasta de faurarie, a functionat, se pare, la baza dealului.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cetatea sarmizegetusa regia cercetarile arheologice
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1755 (s) | 23 queries | Mysql time :0.024566 (s)