News Flash:

Cetatea din Calnic

27 Octombrie 2013
2790 Vizualizari | 0 Comentarii
Cetatea romanica reprezinta cel mai valoros edificiu istoric si, totodata, marca distinctiva a satului Calnic. Datorita pastrarii sale in bune conditii, in mijlocul unei localitati purtand pana azi amprenta civilizatiei colonistilor germani stabiliti in Transilvania, edificiul a fost inscris in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (1999).
Localitatea Calnic se afla in sudul judetului Alba, in partea de vest a Depresiunii Apoldului, intr-o zona colinara strabatuta de valea paraului Calnic, afluent al raului Secas. Spre sud, asezarea este strajuita de Dealurile piemontane ale Sebesului, prelungiri ale Muntilor Cindrelului. Inspre nord se invecineaza cu Podisul Secaselor. Orasele cele mai apropiate sunt Sebesul (13km spre NV) si Sibiul (49km spre SE). Satele din imprejurimi: Petresti, Sasciori, Capalna, Rahau, Reciu, Garbova, Carpinis, Miercurea Sibiului, au interesante situri si monumente istorice. Localitatea este o asezare de tip adunat, formata pe terasele inferioare ale paraului omonim, altitudinea in centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principala, se desfasoara pe malul stang, constituind axa principala a satului. La Calnic sapaturile arheologice demonstreaza o continuitate de vietuire, incepand cu asezarea neolitica si cea din epoca bronzului, la vestigiile dacice si romane, ori din epoca migratiilor pana in evul mediu.
Numele localitatii, amintit mai intai la 1269 (villa Kelnuk) este de sorginte slavo-romana, dupa cum sustine Nicolae Draganu. Toponimul a fost preluat de sasi (Kelling) si de unguri (Kelnek). Numele de Calnic este frecvent intalnit in intreg spatiul locuit de romani, mai cunoscute fiind cele din Caras-Severin sau Gorj. Malul stang al paraului era locuit predominant de comunitatea saseasca, iar pe malul drept, in zona mediana a satului se afla cetatea, fosta resedinta nobiliara, biserica evanghelica si casa parohiala. Pe acelasi mal drept, la sud si sud-vest de centru s-a dezvoltat cartierul romanesc, romanii fiind prezenti, se pare, inca din secolul al XVII-lea. In 1733 erau 220 de familii, ca la 1857 numarul romanilor sa fie mai mare decat al sasilor cu 200 de suflete. In mijlocul cartierului se afla noua biserica ortodoxa, construita intre 1960-1969, pe locul vechiului lacas ce data din 1792.
Cetatea are un amplasament intrucatva atipic. Fortareata nu domina imprejurimile de la inaltimea unei coline, ci se situeaza intr-un punct de joasa altitudine, in imediata apropiere a paraului Calnic. Desi aflata la mica distanta de strada principala si centru, evolutia urbanistica a localitatii nu a ajuns sa o inglobeze tramei stradale, asa cum s-a intamplat in numeroase cazuri din mediul sasesc. Cetatea, asa cum poate fi observata astazi, este constituita din doua randuri de ziduri (incinte) cu traseu oval, dispuse concentric si intarite cu elemente de flancare: doua turnuri si un bastion. Poarta de intrare este aparata de un coridor fortificat sau barbacana. Centurile de ziduri protejeaza curtea interioara, inima cetatii, in care se afla capela, fantana si turnul–locuinta sau donjonul. Cel din urma domina prin inaltimea si masivitatea sa intregul complex. Cateva camari, unele pastrate mai bine, iar altele ruinate, sunt adosate incintei interioare. Ansamblul este construit in cea mai mare parte din piatra de cariera (calcar), inecata in mortar. Pe alocuri este folosita si piatra de rau, iar in jurul multor deschideri (ferestre sau guri de tragere) s-a utilizat caramida. Poarta de intrare, galeria de aparare ce incununeaza turnul portii si cadrele deschiderilor de la camari, sunt din lemn.
Incinta exterioara sau zwinger-ul, are un diametru maxim de cca 70 m. Datorita inaltimii sale (cca 3 m) pare deosebit de scunda in comparatie cu celelalte elemente de fortificatie. Curtina se sprijina pe mai multe contraforturi si prezinta din loc in loc metereze (guri de tragere). In partea sud-vestica, dominand drumul Reciului ce trece prin imediata vecinatate, se afla un bastion semicircular.
Incinta interioara este cea mai impozanta cu cei 7m inaltime. Traseul sau descrie un oval alungit pe directia NE-SV, cu diametru maxim de cca 50m. Pe diametrul scurt este fortificata cu doua turnuri: turnul portii (NV) si un turn de aparare (SE). In partea de nord, incinta se sprijina pe trei contraforturi masive din beton armat, instalate in urma lucrarilor de restaurare.
La turnul de aparare din SE (h=cca15 m), de forma prismatica (plan rectangular), se accede printr-o usa deschisa la etajul intai. Diviziunile pe verticala ale interiorului au disparut, insa se pot reconstitui pe baza urmelor lasate. La cele doua niveluri superioare turnul pastreaza metereze inalte si inguste, deschise spre laturile care flancheaza curtina la exterior. Este incununat cu un acoperis piramidal. Dupa pierderea rostului militar al cetatii, in acest turn aerat si rece se pastra slanina. Din acest motiv mai este cunoscut si sub numele de turnul slaninii (Fleischerturm).
Cu cei cca. 24 m inaltime, turnul portii reprezinta una din dominantele verticale ale ansamblului. Intrarea in curtea interioara se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o bolta semicilindrica. Spre exterior, intre doua contraforturi mascate partial de zidurile barbacanei, se afla lacasul de culisare al hersei (grilajul de poarta). Accesul in interiorul turnului se face printr-o scara de piatra, sprijinita pe un arc amplu de zidarie, care conduce spre intrarea de la etajul intai. De aici, pe scari de lemn se urca pana la galeria de aparare de la ultimul etaj, protejata de un acoperis in patru ape. Aici se afla patru clopote, motiv pentru care constructia se mai numeste si turnul clopotelor.
In curtea interioara se afla camarile, capela si turnul donjon. Camarile sunt functionale si astazi, fiind adapostite sub un acoperis in doua ape ce urmeaza traseul incintei. Capela este o constructie de tip sala, incheiata spre rasarit cu o absida semicirculara usor decrosata. Fundatia absidei suprapune vestigii ale unei cladiri mai vechi, al carei rost nu este clar. Accesul in capela se face pe la vest, printr-un portal gotic, singurul element de piatra profilata al constructiei. Cateva ferestre de forme diferite se afla pe fatadele de vest, sud si est. In peretele sudic al navei, la mica inaltime fata de nivelul de calcare, au fost practicate niste deschideri inguste, de tipul meterezelor. Functia lor este incerta. Ar putea indica faptul ca edificiul a avut initial alta destinatie. Un acoperis unic inveleste intreaga cladire, de la frontonul triunghiular si pana la absida altarului. Interiorul capelei este tavanit. O tribuna de lemn datata in 1733 este adosata peretelui vestic, fiind sprijinita spre interior pe doi stalpi lucrati din trunchiuri de stejar. Parapetul are panouri pictate cu motive florale. Cateva locasuri de grinzi, vizibile pe peretele nordic, indica faptul ca tribuna continua pe aceasta latura.
Ultima constructie care compune ansamblul cetatii din Calnic, dar prima ca vechime este masivul turn donjon. In epoca romantica, acest impresionant vestigiu medieval a fost supranumit turnul Siegfried. De plan dreptunghiular (cca 9x13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridica pana la 27 m inaltime (20 m zidaria, 7 m acoperisul in patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortificatiei, avand initial functia de turn-locuinta. Din acest motiv contine unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivnita, este o ampla incapere boltita. Bolta semicilindrica, din piatra inecata in mortar, pastreaza pana azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul careia a fost construita. Destinatia initiala a spatiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente in donjon. Accesul se facea exclusiv printr-o scara practicata in grosimea zidului, care cobora de la etajul intai. Astazi intrarea este directa, din exterior, printr-o poarta deschisa la inceputul secolului XX in peretele nordic. Poarta este protejata printr-o copertina de tigle, sprijinita pe doua picioare masive de zidarie. Pivnita este aerisita printr-o deschidere ingusta practicata in peretele sudic. Etajul intai era camera de locuit, dotata cu un semineu ale carui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Aceasta sala a fost la randul ei boltita, insa bolta s-a prabusit, pastrandu-se doar lunetele pe peretii de nord si sud. Incaperea e luminata prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din piatra. Astazi s-a pastrat unul singur, spre est.
Turnul donjon a fost amenajat ca spatiu muzeal, colectiile de arta populara si medievala, fiind expuse pe doua nivele. Colectia muzeala cuprinde valoroase obiecte de arta, unele de o vechime apreciabila, marea majoritate fiind donate de Zoe si Marius Porumb. Vizitatorii au ocazia sa admire icoane pe sticla si lemn, ceramica, mobilier si costume populare, covoare si textile, obiecte de cult, gravuri, vechi tiparituri romanesti si germane, obiecte metalice sau sculptura in lemn. Pivnita adaposteste o expozitie referitoare la cresterea vitei de vie, fiind prezentate unelte si obiecte legate de viticultura, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare capacitate (5000-6000 litri) din aceasta pivnita nobiliara. Vinurile din Calnic sunt cunoscute inca din evul mediu, mentiunile documentare fiind inca din secolul al XVI-lea. In 1659 sunt amintite via bisericii evanghelice calnicene (Vineta ecclesiae Kelnicensis) sau via Parohiei (Vineta parochiae Kelnicensis).
Elementele constitutive ale cetatii din Calnic, asa cum se vad astazi, nu apartin unei singure etape de edificare, ci sunt rezultatul unor faze succesive, a unor adaptari si refunctionalizari. Considerata in ansamblu, fortificatia nu este una care sa impresioneze prin dimensiuni sau prin sisteme defensive complexe si elaborate. Cetatea din Calnic este mai degraba mica si cu elemente de fortificare de baza, simple ca realizare tehnica. Totusi desi nu poate concura cu marile cetati, fortareata din Calnic este considerata foarte reprezentativa pentru o civilizatie locala, transilvaneana, si o epoca particulara.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cetatea romanica calnic
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1746 (s) | 34 queries | Mysql time :0.029492 (s)