News Flash:

Cetatea geto-dacica de la Cotnari

25 Septembrie 2013
3649 Vizualizari | 0 Comentarii
Cetatea dacica de la Cotnari a fost inclusa in Lista Monumentelor Istorice de valoare exceptionala.
A fost construita in secolele IV-III inainte de Hristos, fiind de mare importanta strategica, cu ziduri, valuri de pamant cu miez de piatra, santuri succesive de aparare.
Fortificatiile descoperite arata ca a fost ridicata pentru apararea impotriva atacurilor barbare, iar tehnica de realizare dovedeste ca a fost singurul tip de “murus dacicus” pastrat in tara.
Platoul de 4 hectare de pe dealului Catalina, in a carui margine de NV se afla o cetate hallstattiana tarzie, construita la inceputul (primele decenii) secolului al IV-lea i.e.n.
Laturile de NV si NE sunt marcate de pante a caror inclinare a fost accentuata prin executarea unor excarpari. Pe capul celor doua pante a fost construit un val cu baza de 4-6 m, avand inaltimea actuala de 0,40-1 m, prevazut in interior cu zid de piatra pentru consolidare, inalt de 0,60-0,80 m.
Valul de pe latura de SV se gasea amplasat la capatul unei suprafete in panta, pe directia N – S, de aceea la acesta exista doua intreruperi, plasate in zona de maxima acumulare a viiturilor, divizandu-l in trei segmente egale intre ele. Nici pe aceasta latura valul nu are sant adiacent.
Pentru a asigura stabilitatea valului de pe latura de SV, s-a construit o armatura dintr-un ansamblu de ziduri de piatra cu emplecton de nisip si schelarie de barne de stejar. Segmentul al treilea, in afara de zidul longitudinal, are o serie de ziduri transversale. Peste aceasta tesatura de zidarie se aseaza umplutura de pamant.
O armatura de tip identic se gaseste pe latura de SE, inalta de 5 m, cu baza 25 m, care reprezinta o intrerupere destinata intrarii. Spre deosebire de celelalte laturi, aici valul este prevazut la exterior cu un sant adiacent, cu latimea superioara de 23 m si adanc de 6 m. In afara de acesta, ca element complementar valului, apare palisada, clar semnalata pe laturile de SV si SE, construita din pari cu sectiunea de 0,15 – 0,30 m, asezati la distanta de 1,50 – 1,80 in unul de altul.
Palisada are o inclinatie spre exterior de 70-80 grade. Cercetarile arheologice au pus in evidenta existenta unor locuinte de suprafata si a unor bordeie. De asemenea, au fost identificate si resturi de locuire din sec. III—II i.e.n. care, dupa modul in care sunt dispuse, dovedesc faptul ca locuitorii din aceasta perioada nu au mai utilizat vechile fortificatii geto-dacice, cetatea incetand de a mai fi folosita datorita invaziei bastarnice.
Locuirea din sec. III—II i.e.n., apartine tot populatiei autohtone daco-getice. Este probabil ca de pe inaltimea Catalina sa provina o statueta de bronz a lui Apollo, descoperita in 1834 sau 1835 in fosta vie a lui Statakin
Rezervatia arheologica de la Cotnari s-a infiintat in anul 1992 si se subordoneaza Muzeului de Istorie a Moldovei. Poate fi vizitata fara nici o problema, pana pe platoul cetatii de poate ajunge pe un drum asfaltat.
Ca turist sunt dezamagit de ce-am gasit pe dealul Catalina, astfel din ce era odata, acum totul este devastat. Acum 20 de ani situl era acoperit si puteai sa-ti dai seama ca era decopertat o parte din valul de aparare al cetatii, potrivit adevaruldespredaci.ro.
Astazi au ramas ruinele acoperisului, iar din ce-a fost odata descoperit ma indoiesc sa poata cineva sa deosebeasca cetatea. Pacat ca nu ingrijim si ce mai avem!
Din punct de vedere militar, cetatea se afla pe un deal ce domina zona. In trei parti, nord, est si vest, este practic inaccesibil datorita pantelor abrupte . Singura cale de acces este dinspre sud, in lungul crestei. Acolo au fost gasite de arheologi si partial conservate, urmele unei fortificatii din piatra, construit in transversul dealului, avand in fata un sant de aparare intarit cu un val de pamant si piatra.
Dealul Catalina, era intr-un sistem de aparare ce cuprindea 6 cetati dacice, necercetate in totalitate de arheologi.
Rezervatia arheologica de la Cotnari a fost investigata de regretatul cercetator Adrian C. Florescu de la Institutul de arheologie din Iasi.
“Pentru prima data, prin cercetarile lui Adrian C. Florescu (…), s-a reusit cu multe stradanii, care i-au zdruncinat sanatatea, sa se conserve multi ani, cu mijloace ingenioase, realizate de el si devotatii sai lucratori de la Cotnari, o parte din intariturile dacice din secolul IV i.e.n. de pe inaltimea Catalina. Rezervatia arheologica de la Cotnari si lucrarile stiintifice intocmite de Adrian C. Florescu cu privire la sistemul de fortificatie al acestei cetati geto-dacice vor trebui valorificate in continuare, muzeistic si stiintific (…)”. Aceste aprecieri apartin acad. Mircea Petrescu-Dimbovita, zeci de ani director al Institutului de istorie si arheologie “A.D. Xenopol“.
In lucrarea de istorie, in pregatire pentru a fi publicata, de invatator Ioan Musei, „Pagini din istoria Harlaului Medieval” p.7 am gasit urmatoarea referire la Cetatea dacica de pe dealul Catalina: Cetatea de pe dealul Catalina-Cotnari, impreuna cu cea semnalata la poalele Dealului lui Voda (pe care am vazut-o in copilarie si care a disparut  acoperita de o alunecare de teren in urma inundatiilor din deceniul sapte din secolul trecut), si cetatea de pe dealul Basaraba Scobintilor, cu urme inca vizibile, dar putin cercetate, formau un lant de fortificatii deosebit de necesare populatiei autohtone in a face fata atacurilor barbare ce ar fi venit dinspre nord, vest, sud si sud-est.
Evident ca celelealte patru cetati  dacice pe care le-am amintit deja: Cetatea de pe dealul Catalina (395 m),  de pe Dealul lui Voda(313 m), dealul Basaraba Scobintilor (421 m), dealul Gradiste, satul Zlodica si cea amplasata in imediata apropiere  a satului Ceplenita n.n.)  le revenea rolul de a apara estul regiunii, locul de contact dintre Podisul si Campia Moldovei.
Sapaturile arheologice executate recent cu multa migala au scos la iveala fundatiile unei cetati traco-getice din secolele V-IV i.e.n. S-au gasit urme de locuinte, obiecte de fier, cutite, topoare, obiecte din bronz, ceramica etc.
Un plan din anul 1853, al Cotnarilor, ne arata acest deal prelungindu-se pana la punctual numit “Movili”. Pe platoul dealului este scris”Catelina mare”, despartit de “Citadela”cu un sant. Tot pe aceasta harta este spre Horodiste insemnat un sant inconjurand si alta culme, numita”Catelina mica”.
Santul care depaseste Horodoistea are un loc de trecere numit “poarta cetatii”. Probabil este ca e vorba de un complex de intarituri, principala asezare fiind pe platoul Catalinei Mari ce merge pana la versantul abrupt dinspre Ceplenita si se numea ”Citadela”.
Daca sapaturile arheologice ar fi continuate, platoul de pe dealul Catalina ar dezvalui multe din tainele ascunse mii de ani! Ar face din acest loc, unul de interes pentru cercetatorii din istorie si arhitectura antica si mai ales pentru turism.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cetatea dacica cotnari hristos dealului catalina apollo iasi
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1768 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013785 (s)