News Flash:

Cicero, ''omul universal'' care a marcat istoria Romei: ''Nu exista forma de guvernamant mai degenerata decat aceea in care cei bogati sunt socotiti totodata cei mai buni''

5 Februarie 2016
1429 Vizualizari | 0 Comentarii
Cicero
Cicero s-a nascut la Arpinum in Latium intr-o familie de cavaleri si notabili municipali. Dupa ce a urmat cursurile scolare obisnuite la Arpinum, Cicero este dus la Roma de catre tatal sau, pe cand avea 17 ani, iar in 88 i.Hr. asculta expunerile lui Philon din Larissa, exponent al Noii Academii si elev al lui Carneade. A debutat ca orator si avocat in 81 i.Hr. Pentru a-si desavarsi formatia intelectuala, audiaza la Atena prelegerile filosofilor, iar in insula Rhodos devine elevul oratorului Molon. Incepe o cariera senatoriala si se angajeaza in viata politica. In 76 i.Hr., Cicero devine quaestor, iar apoi senator. In iulie 64 i.Hr. este ales consul pentru anul 63 i.Hr.

In timpul consulatului sau, Cicero descopera asa numita conjuratie a lui Catilina. El va ordona arestarea si executarea complicilor lui Catilina - fapt ce atrage nemultumirea partidei popularilor in frunte cu Caesar, care-l va urmari cu inversunare.

Dupa 60 i.Hr., orientarea politica si existenta lui Cicero intra intr-o adanca criza. Incepand din martie 58 i.Hr., petrece mai mult de un an de exil in Grecia; este o perioada foarte dificila pentru el. Dupa ce, in 51-50 i.Hr., fusese proconsul in Cilicia, Cicero a incercat in van sa-i reconcilieze intre ei pe Caesar si Pompeius, aflati acum in conflict.

Vezi si Faimoasele note din Odiseea lui Homer, o enigma recent dezlegata


In cele din urma trece de partea lui Pompeius si a optimatilor republicani, insa dupa infrangerea acestora, se afla printre primii care se intorc in Italia si obtin iertarea din partea lui Caesar.

Dupa asasinarea lui Caesar, in care se prea poate sa fi fost implicat, Cicero devine destul de rapid seful republicanilor, sperand intr-o instaurare a republicii, lucru care atunci era imposibil. A incercat sa-l manipuleze pe tanarul Octavianus (viitorul imparat Augustus, 27 i.Hr.-14 d.Hr.) impotriva lui Marcus Antonius, pe care il considera cel mai primejdios dusman al republicii, insa fara succes. In 7 decembrie 43 i.Hr. a fost ucis chiar de catre oamenii lui Marcus Antonius.

Cicero fost autorul roman care a exercitat cea mai profunda influenta asupra literaturii latine si s-a manifestat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori, mai prolific chiar decat Seneca si Augustin.

Una dintre marile sale opere este  “De re publica” (publicata in anul 51 I.Hr.), unde Cicero incearca sa argumenteze faptul ca o simbioza intre cele trei forme de guvernare ar reprezenta solutia ideala: un dictator (nu in sensul de tiran insa), o adunare a “optimatilor” (reprezentata de catre Senat) si o adunare a poporului.

In “De re publica” Cicero a explicat poate cel mai bine care este cauza pentru care de cele mai multe ori guvernarea esueaza in forme de tiranie, oligarhie sau anarhie:

“Daca un popor liber va avea posibilitatea sa-i aleaga pe cei carora sa le incredinteze soarta (iar daca vrea sa-si mentina starea ii va alege pe cei mai buni), soarta statelor va depinde de buna seama de judecata celor mai buni, mai ales ca superioritatea celor virtuosi si inzestrati asupra celor slabi este un fapt natural, la fel ca si supunerea voluntara a acestora din urma fata de primii. Se spune insa ca aceasta constitutie excelenta a fost distrusa de opiniile eronate ale oamenilor care ii considera drept cei mai buni pe cei bogati si influenti sau pe membrii familiilor nobile, fara a tine seama de virtute, rar apreciata si de asemenea rar prezenta. Din cauza acestei erori de judecata a poporului, din moment ce averile unei minoritati si nu virtutile incep sa guverneze statul, fruntasii tin cu dintii numele de „cei mai buni”, fara a-l merita in realitate. Caci bogatiile, aroganta din cauza numelui, influenta lipsita de discernamant si de masura in viata cotidiana si in politica sunt cu totul rusinoase, trufase si obraznice. Nu exista forma de guvernamant mai degenerata decat aceea in care cei bogati sunt socotiti totodata cei mai buni.”

“De finibus bonorum et malorum”, “De natura deorum” sau “De legibus” sunt doar cateva alte lucrari care au supravietuit pana in zilele noastre (ultimele doua, din nefericire, numai partial).
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cicero arpinum latium notabili municipali roma noii academii carneade
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2243 (s) | 34 queries | Mysql time :0.056916 (s)