News Flash:

Cine a fost Krikor Zambaccian - un colectionar aparte

15 Februarie 2013
2542 Vizualizari | 0 Comentarii
Krikor Zambaccian
Acum 51 de ani, la 18 septembrie 1962, s-a stins din viata la varsta de 73 de ani cunoscutul colectionar si critic de arta Krikor H. Zambaccian, roman de etnie armeana.

S-a nascut la Constanta, in anul 1889, si-a inceput studiile la Bucuresti si le-a continuat la Institutul Superior de Comert din Anvers, Belgia. Se pregatea sa devina un om de afaceri, fara sa intuiasca faptul ca afacerile sale vor fi legate de arta.

A cunoscut personal somitatile artelor plastice

In Belgia, dar si in alte tari europene, Zambaccian a avut prilejul se viziteze muzeele, sa admire frumusetile renasterii, dar mai ales cele ale barocului, excelent reprezentat in zona.

Fara sa fie el insusi un creator de arta, s-a simtit atras privind panzele lui Rubens, ale lui Rembrandt sau van Dick. Zambaccian a simtit cum se indragosteste de universul artelor si n-a pregetat sa cheltuiasca putinii bani de care dispunea atunci, ca sa achizitioneze opere de valoare, cand se iveau ocazii favorabile.

In Occident, Zambaccian a avut prilejul sa cunoasca personal somitati ale timpului: pictorii Matisse, Derrain, Bonard. Acesti monstri sacri ai penelului l-au marcat pe viitorul colectionar.

La intoarcerea lui in tara, Zambaccian devine un apropiat al personalitatilor care vor ajunge nume de referinta in lumea artistica romaneasca: Ressu, Ciucurencu, Iser, Tonitza, Pallady.

Unii erau deja consacrati, altii in curs de afirmare. Acestia isi vindeau creatiile inca la preturi accesibile, iar Zambaccian a stiut sa profite de ocazie, reusind sa le valorifice ulterior la preturi superioare, pentru ca el era un mare amator al artelor, dar si un om de afaceri desavarsit.

Se rechizitioneaza doua camere, o baie si o bucatarie

Poate se vor mira unii, afland ca un mare amator de arta cumpara lucrari, ca sa le vanda si nu sa le pastreze pentru colectia sa. Priceperea lui Zambaccian consta tocmai in abilitatea de a aprecia care lucrare trebuie retinuta pentru colectia proprie si care trebuie valorificata, pentru a-si face capitalul necesar dezvoltarii ei.

Curand, a ajuns el insusi un nume de referinta si un apreciat critic de arta. A scris numeroase eseuri publicate in volumul "Pagini de arta" si articole critice publicate sub titlul "Insemnarile unui amator de arta".

Prin intrarea trupelor sovietice in Bucuresti, in august 1944, Zambaccian a simtit o amenintare in ce priveste siguranta colectiei sale. Amenintarea a devenit concreta, cand la 29 marie 1945 a primit acasa Ordinul 575 emis de politia Capitalei, prin care era incunostiintat ca i se rechizitioneaza doua camere, o baie si o bucatarie, de la sediul colectiei unde era si locuinta sa, in beneficiul locotenentului Constantin Mihaescu.

A reusit sa obtina anularea ordinului, dar a ramas marcat de nesiguranta vremurilor. Ca urmare, a hotarat sa puna in practica un gand mai vechi al sau si sa doneze intreaga colectie statului, unde tezaurul parea sa fie mai in siguranta. Colectia era compusa la acea data din "205 picturi, 38 sculpturi si 8 piese de mobilier".

Emotionantul omagiu al unui roman de etnie armeana


Este emotionanta motivatia gestului sau, expusa chiar in documentul de donatie:

"Fac aceasta danie drept omagiu catre poporul roman si in amintirea tatalui meu decedat, Agop K. Zambaccian, nascut in Cezareea Capadociei, in anul 1860, si stabilit la Constanta inca de pe vremea stapanirii Dobrogei de catre turci, (cel) care m-a crescut si instruit in limba si spiritul culturii romanesti si in dragoste pentru tara unde m-am nascut".

Acest adevarat testament al colectionarului a fost totusi umbrit in timpul lui Nicolae Ceausescu, pe care il deranja existenta unor colectii particulare, chiar daca acestea fusesera intre timp donate statului sau luate de stat cu japca - au fost destule cazuri de acest fel.

In anul 1978, Ceausescu, se pare ca din indemnul sotiei sale, a mutat toate aceste colectii intr-un spatiu comun, pe calea Victoriei, unde au fost expuse de-a valma intr-un palat cu sali mari, dar au ramas lipsite de intimitatea contextului original.

Krikor H. Zambaccian n-a mai avut parte sa asiste cu tristete si la aceasta profanare a muncii sale. Incetase din viata la 18 septembrie 1962, zi de la care se implineste astazi fix o jumatate de veac.

roman etnie armeana belgia zambaccian rubens rembrandt van dick matisse
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1583 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012738 (s)