News Flash:

Civilizatia Cucuteni-Tripolie - scurt istoric

14 Ianuarie 2014
4763 Vizualizari | 0 Comentarii
Cultura Cucuteni-Tripolie este una din cele mai timpurii civilizatii din Europa, care s-a constituit cu citeva secole inainte de aparitia asezarilor umane in Mesopotamia si Egiptul Antic. Denumirea provine de la localitatile in preajma carora au fost descoperite pentru prima data vestigii ale acesteia (Cucuteni un sat din apropierea Iasului (Romania) si Tripolie – localitate din Ucraina).
Civilizatia a existat in mileniile VI-III i.Hr. si se intindea pe un vast teritoriu din regiunea muntilor Carpati pina la cursul mijlociu al riului Nipru, pe o suprafata de 350 000 kilometri patrati, pe teritoriul actual al Republicii Moldova, Romaniei si Ucrainei. Teritoriul tarii noastre aflindu-se in centrul acestui areal, scriu moldovenii.md.
Civilizatia Cucuteni isi are radacinile in culturile anterioare mileniului VI i.Hr. din regiunea carpato-dunareana. Din punct de vedere antropologic cucutenienii apartin tipului antropologic nordic, mediteranean si dinarian. La moment caractiristici ale tipului dinarian sint atestate la popoarele din Balcani, Europa Centrala si de Sud-Est (muntenegreni, albanezi, greci, bulgari, austrieci, bavarezi, romani, moldoveni, ucraineni etc.). La moldoveni caracteristicile tipului dinarian sint atestate alaturi de cele ale tipului nordic, in special in nordul Moldovei
In timpurile indepartate acest tip antropologic este caracteristic locuitorilor din spatiul balcanic, cel est mediteranean si Asiei Mici, altfel spus unui areal cultural vast nucleul caruia se alfa in vaile Dunarii si Nordul peninsulei Balcani. 
Vezi si Cucuteni, cea mai veche civilizatie europeana 
Civilizatia Cucuteni era una protourbana cu „orase” cu o suprafata destul de mare (citeva zeci de hectare iar in unele cazuri 200 – 450 ha), fiind uneori intarite cu valuri de pamint si santuri. „Orasele” aveau o populatie numeroasa, ajungind pina la 20 000 de persoane. Asezarile erau construite pe locuri mai mult sau mai putin dominante in apropierea unor surse de apa. Ei locuiau in case dreptunghiulare cu o suprafata mare ( intre 40 si 100 mp, dar nu lipsesc si cele care ating 350 mp) construite dintr-o carcasa de lemn, cu peretii impletiti din nuiele si unsi cu lut, prevazute cu instalatii pentru incalzire si pentru pregatire hranei (vetre de lut si ruguri). 
Locuintele aveau unu sau doua niveluri, fiind impartite in mai multe incaperi.
Reprezentantii civilizatiei cucuteniene aveau ca ocupatii principale agricultura si cresterea animalelor. Ei cultivau griu, orz, mei, mazare, cinepa si vita de vie. Cimpurile erau lucrate cu ajutorul sapaligii confectionate din coarne de cerb sau din lemn cu virful din piatra. Ulterior pamintul va fi cultivat cu ajutorul unei sapaligi speciale la care erau injugate animale de tractiune. Recolta se stringea cu seceri din lemn cu lama din bucatele de silex si cu seceri din arama.
Cucutenienii cresteau diferite animale domestice, cum ar fi vitele cornute mari si mici, caii si porcii, iar dintre pasari - gainile. Vinatoarea avea un rol secundar.
Mestesugurile detineau un loc important. Oamenii acelor timpuri confectionau mai multe tipuri de obiecte din silex, piatra, os, corn, lut, scoica si arama. In calitate de unelte de munca ei utilizau secera, sfredelul, frecatoarea, brazdarul, sapaliga.
Vezi si Muzeul Civilizatiei Cucuteni  
Un grad inalt de dezvoltare a atins prelucrarea ceramicii. Vasele cucuteniene sint de diferite forme si foarte frumos ornamentate cu desene in culori. Pentru a o face mai rezistenta, olarii ardeau ceramica in cuptoare speciale. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sint rosul, albul si negrul.
O alta indeletnicire era tesutul. Era practicat tesutul stofelor din fire de lina de oaie si cinepa. 
Cucutenienii practicau metalurgia si cunosteau tehnica obtinerii si prelucrarii aramei, din care se confectionau cutite, sule, ace, iar mai tirziu seceri, topoare, pumnale, obiecte de podoaba (mergele, pandantive, bratari etc.).
Fiind o populatie de agricultori, cucutenienii se inchinau divinitatilor ce simbolizau belsugul si fertilitatea. Divinitatile lor erau intruchipate in figurine feminine confectionate din lut. Sint prezente si statuete ale taurilor cu coarne mari si puternice, reprezentari ale Zeului Soarelui.
In preajma altarelor cucutenienii se inchinau zeilor si desfasurau activitati cu caracter religios.
Pe teritoriul Moldovei asezari cucuteniene au fost descoperite in apropierea mai multor localitati contemporane, precum cele din preajma satului Varvareuca, Brinzeni, Varatic, Cubani, Costesti, etc.
Aparitia agriculturii si mestesugurilor, viata in sate sau orase presupune existenta unei organizari a comunitatii sub autoritatea sefului si a consiliului celor intelepti. Sporeste rolul femeii.
Acest nou mod de viata, in societate organizata, implica existenta unei specializari si diviziuni a muncii: unii se specializeaza ca agricultori si pastori, altii confectioneaza unelte, arme sau vase. Pentru a-si asigura existenta multi producatori sau mestesugari isi schimbau surplusul de produse obtinute pe produsele care le lipsesc. Astfel isi face aparitia trocul. Ca urmare a schimbarilor survenite viata devine mai confortabila.
Vezi si Culturi eneolitice din istoria romanilor  
Cei mai multi cercetatori sint de parerea ca civilizatia Cucuteni-Tripolie reperzinta unul dintre centrele arealului proto-indo-european. Ea dispare ca urmare a patrunderii in regiune, in mileniul III i.Hr., a unui nou val de populatie indo-europeana care a revenit la bastina in urma schimbarilor de ordin climatic si demografic ce au avut loc in Orient. Desi au fost efectuate numeroase investigatii disparitia civilizatiei Cucuteni-Tripolie geneeaza numeroase intrebari si probleme care vor fi solutionate de viitoarele generatii de arheologi, lingvisti si istorici. 
In urma sintezei dintre autohtoni si cei veniti, isi face aparitia o noua comunitate de populatie indo-europeana reprezentantii careia se vor extinde spre sud (pelasgi, lelegi, ionieni, aheeni, eolieni, dorieni etc.), sud-est (Asia Mica – hititii, carienii, prototracii etc.) si vest (Dalmatia, Iliria - ptotoitalicii), regiunile din apropierea Dunarii raminind un loc de interactiune, un pod de legatura, intre aceste neamuri indo-europene. Ca urmare a proceselor etno-lingvistice ce se petrec in regiune isi fac aparitia prototracii care se vor afirma ca etnie pe arena istorica la sfirsitul mileniului II i.Hr. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

cultura cucuteni-tripolie timpurii civilizatii europa mesopotamia
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1824 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019557 (s)