News Flash:

Cleopatra Trubetkoic-Boieroaica ce s-a indragostit de nepotul tarului Nicolae I

10 Noiembrie 2013
2569 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
In ciuda unui nume exotic si a titlului de principesa, Cleopatra Trubetkoi (1801/1802 - 1880) a fost o romanca neaosa, fiica marelui ban Costache D. Ghica si a Ruxandrei Cantacuzino. Desi a petrecut perioade lungi de timp la Bucuresti sau peste hotare, cea mai mare parte a vietii ei s-a desfasurat la Baicoi, in Prahova, acolo unde s-a considerat, mai mult decat oriunde, acasa. In al doilea rand, „Cleopatra Trubetkoi s-a implicat in viata sociala si mondena a epocii, depasind cu seninatate si aplomb multe din prejudecatile vremii si ale clasei din care facea parte, cu privire la locul si rolul femeii in societate“, consemneaza regretatul istoric prahovean Paul D. Popescu, care i-a dedicat boieroaicei cu nume de regina un amplu studiu.  A introdus in vestimentatia si in viata ei cotidiana elemente moderne, occidentale pe care multi (si nu numai femei) au cautat sa le imite. S-a implicat indirect si in viata politica a tarii, a avut relatii cu scriitori si artisti, pe unii dintre ei ajutandu-i direct, jucand un rol important in promovarea culturii nationale.
Pretentioasa si greu de impresionat de catre barbati
Frumoasa Cleopatra era inteligenta, cultivata, spirituala, imposibil de intimidat. In felul ei, si-a iubit foarte mult tara, dar a iubit si mai mult viata, pe care a dorit sa o traiasca din plin. Inca de cand a debutat in societate, prin 1817-1818, a avut un mare succes, desfasurand o vie viata mondena, in saloanele vremii din Bucuresti sau, vara, la petrecerile pe care le organiza pentru ea banul, la Baicoi, sau ca invitati la conacele din apropiere. A fost de la inceput curtata si disputata, dar ea era foarte pretentioasa si nu a voit sa se angajeze fata de nici un barbat. Dintre „prietenii“ cu care se vedea mai des, atat la Bucuresti cat si la Baicoi, era, mai ales, Alexandru Ghica, unchiul ei, cu numai sase ani mai in varsta decat ea. Inrudirea lor ii punea la adapost de „gura lumii“, iar banul era incantat de vizitele dese pe care fratele sau vitreg i le facea. In 1822, ramasa orfana si de tata, si-a gasit un tutore in persoana unchiului ei Grigore Ghica, ridicat pe tron peste cateva luni, ceea ce i-a sporit si nepoatei prestigiul. Cleopatra avea deja 20 de ani, varsta la care, pe vremea aceea, o tanara necasatorita era considerata „fata batrana“. Dar ea continua sa refuze partidele, potrivit adevarul.ro.
Zinca, rodul unei iubiri incestuoase?
Dupa un an in care straluceste la petreceri si la balurile de la curte alaturi de fratele domnitorului, tanarul ei unchi Alexandru, acum comandant al fortelor armate ale Principatului, Cleopatra a disparut brusc si pentru mai multe luni din lumea aristocratica, retrasa la palatul din Baicoi. Inainte ca ea sa se intoarca la viata mondena, mai frumoasa si mai eleganta, la sfarsitul iernii anului 1824, in cercurile Ghiculestilor a aparut o fetita, Zinca, data spre crestere si infiere unei boieroaice saracite, Elena Urziceanu. Din ascendenta copilului s-a facut un adevarat mister care a favorizat nenumarate barfe. Cleopatra a devenit nasa fetitei, dar a tinut-o departe de Bucuresti si de Baicoi, vizitand-o foarte rar si discret. La nivelul unor cercuri foarte intime, se vorbea despre faptul ca Zinca era fiica Cleopatrei si a lui Alexandru Ghica, motiv pentru care Biserica nu dat „dezlegare“ casatoriei. Chiar daca nu strict incestuoasa – tatal Cleopatrei si Alexandru erau frati vitregi, relatia era socotita astfel de biserica ortodoxa, putin toleranta in astfel de probleme.
Printul Serghei Trubetkoi i-a cerut mana in cateva zile
In mai 1828, armatele rusesti au ocupat Principatele, intr-un nou razboi ruso-turc. Cleopatra isi petrecea acum cea mai mare parte a timpului in Capitala, unde intalnirile mondene se tineau lant. O demoazela de 26 de ani, s-a intalnit deodata fata in fata cu printul Serghei Trubetkoi. Era membrul unei vechi familii aristocratice, inrudita cu cea imperiala, foarte bogata, stapanind zeci de mii de desatine de pamant si de „suflete“. Serghei Trubetkoi, mai mare cu 10 ani decat Cleopatra, colonel in armata rusa, pe cale de a deveni general, era chipes si elegant, plin de bani si culant. In cateva zile s-au logodit, iar printul i-a cerut mana tutorelui ei, Grigore Ghica. A urmat o casatorie magnifica si luna de miere petrecuta in splendoarea Baicoiului. Casnicia a fost scurta, de numai cateva luni si traita pe apucate, desi cu intensitate, din cauza operatiunilor militare. La asediul Brailei, printul Trubetkoi a cazut vitejeste, iar Cleopatra a ramas vaduva, dupa mai putin de jumatate de an de cand il cunoscuse. Cleopatra a fost indurerata, iar doliul, atat de scurt cat au permis uzantele, a fost sincer. Descendentii familiei Ghica au sustinut ca din aceasta casatorie a rezultat totusi o fata, Agafokleya, casatorita cu Pavel Nicoleavitch Klushin, si moarta in 1905, fara a lasa urmasi. Dupa casatorie, Cleopatra a ramas cu o adevarata avere din cadourile primite de la Serghei si avea sa poarte cu mandrie, pana la sfarsitul vietii, titlul de printesa.
Gelozia pe contesa Van Suchteln si seductia asupra lui Lamartine
Capricioasa, in 1834 se expatriaza, dar nu din teama invocata ca ar putea fi persecuata ca vaduva a unui colonel rus, ci pentru ca Alexandru Ghica, abia urcat pe tron, s-a indragostit nebuneste de o tanara rusoaica, contesa Van Suchteln, dragoste care s-a transformat intr-o legatura notorie. Printesa, trecuta pe planul al doilea, oferindu-i-se doar o prietenie banala, a hotarat sa se expatrieze. Cleopatra nu mai era steaua cea mai stralucitoare a curtii de la Bucuresti. O vreme a stat la Sankt Petersburg, la rudele fostului sot, unde a fascinat cu frumusetea, simtul muzical si al dansului, cu franceza ei ireprosabila. A urmat Europa, un drum lung, facut in buna parte cu trenul, fiind, probabil, prima romanca ce a utilizat un asemenea mijloc de transport , a poposit la Varsovia, la Viena si in cateva orase germane. In Franta a stat aproape un an si jumatate, mai ales la Paris. A frecventat saloanele unde se producea Alphonse de Lamartine, poet deja celebru. Cleopatra s-a lasat sedusa de poezia romantica si de farmecul acestuia. Nu se cunosc foarte multe despre aceasta perioada, dar este cert ca Lamartine i-a oferit Cleopatrei, cu o dedicatie magulitoare, un exemplar din “Meditations poetiques“ si i-a facut cunostinta cu alti poeti, scriitori si artisti. Brusc, i se face dor de casa si se intoarce, nu fara un lung ocol prin alte tari. 
Sursa - Fragmente din studiul dedicat de Paul D. Popescu Cleopatrei Trubetkoi
L-a gazduit pe Liszt si Carol I
Seratele muzical-literare date la Baicoi au avut un deosebit rasunet in epoca, reunind intreaga lume artistica si societatea cultivata a vremii. In 1846-1847 a fost gazduit in casa Cleopatrei de pe Calea Victoriei, compozitorul Franz Liszt. In salonul Cleopatrei Trubetkoi au mai concertat tanarul compozitor roman Dumitru C. Florescu si vestitul pianist Leopold Mayer, care a dat cateva concerte in Bucuresti in 1843. La conacul printesei din Baicoi a luat dejunul si domnitorul Carol I in prima sa vizita la Sinaia.          
Desi inca tanara, nu s-a mai recasatorit. Unele surse spun, insa, ca a avut o relatie cu administratorul mosiei Baicoi, Costache Calinescu, despre care altii sustin ca acesta ar fi fost chiar al doilea sot al printesei, lucru sustinut in parte si de inmormantarea acestuia chiar in curtea capelei construita de printesa. Din mosia de la Baicoi a Cleopatrei, acum centru al orasului, au ramas doua pavilioane ale fostului conac boieresc, o capela in ruina, unde a fost inmormanata printesa, si o biserica, pictata de Nicolae Grigorescu.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cleopatra trubetkoi romanca ruxandrei cantacuzino
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1679 (s) | 34 queries | Mysql time :0.016840 (s)