News Flash:

Clujul, orasul celor patru imparati

11 Octombrie 2013
1391 Vizualizari | 0 Comentarii
In istoria oficiala a Clujului sunt prea putine referinte cu privire la rolul jucat de patru dintre cei mai importanti monarhi din Europa in evolutia orasului. Este vorba de imparati romano-germani, austrieci sau austro-ungari care au vizitat orasul ori care au contribuit la ridicarea unor edificii publice importante. Asa ar fi imparatul romano-german Sigismund de Luxemburg, cel care a daruit Clujului titlul de oras liber regesc.
Cel mai important monarh european
La vremea sa, Sigismund de Luxemburg era, din punct de vedere politic, cel mai puternic monarh european. Acest lucru nu inseamna ca el a fost si cel mai important comandant militar al vremii sale. Printre titlurile lui Sigismund de Luxemburg se numarau cele de imparat al Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana, un conglomerat care cuprinde o mare parte a lumii germanice si a slavilor de vest, de rege al Boemiei, de rege al Ungariei, de principe al Transilvaniei, de ban al Croatiei si multe altele. Sigismund de Luxemburg i-a numarat printre vasalii sai pe doi dintre cei mai capabili conducatori militari ai romanilor din Evul Mediu. Este vorba de viitorul regent al Ungariei Ioan de Hunedoara (cunoscut si ca Iancu de Hunedoara) si de domnitorul Valahiei Mircea cel Batran, scrie romanialibera.ro.
Daca in plan politic Sigismund de Luxemburg a fost un gigant, de multe ori in plan militar s-a dovedit un pitic. El a fost, de exemplu, conducatorul cruciadei de la Nicopole, din 1396, sfarsita tragic pentru crestini, infranti de turci. Singurul comandant militar care s-a dovedit la inaltime a fost Mircea cel Batran, a carui interventie pe campul de lupta a limitat proportiile dezastrului. Sigismund de Luxemburg a scapat cu fuga. Pentru Cluj, fuga sa a fost rusinoasa, dar sanatoasa. Si asta pentru ca el a daruit Clujului, in anul 1405, titlul de oras liber regesc. Acest lucru a insemnat ca orasul a fost scos de sub jurisdictia feudalilor si pus sub ocrotirea regelui. Totodata, a dobandit dreptul de a-si ridica ziduri de cetate. „Este foarte important rolul lui Sigismund de Luxemburg. Ar merita macar o statuie in semn de recunostinta din partea clujenilor", a spus istoricul Ovidiu Pecican. Sigismund de Luxemburg este inmormantat la Oradea.
Darul Mariei Tereza
Un alt monarh important pentru istoria Clujului a fost imparateasa austriaca Maria Tereza. Ea a facut numeroase donatii romanilor din Transilvania. Printre altele, ea a incurajat formarea regimentelor de graniceri romani, care, in timpul luptelor cu turcii ori in perioada razboaielor napoleoniene, s-au dovedit printre cele mai valoroase trupe ale imparatilor austrieci. Pentru districte intregi de sate romanesti, formarea regimentelor graniceresti a insemnat eliberarea oamenilor din iobagie. De asemenea, Maria Tereza a daruit Bisericii Greco-Catolice o serie de proprietati funciare, folosite pentru finantarea unor scoli, precum cea de la Beius. In Cluj, ea a finantat construirea actualei Catedrale greco-catolice Schimbarea la Fata de pe Bulevardul Eroilor. Biserica a fost ridicata in perioada 1775-1779 si a servit, initial, drept lacas de cult pentru Ordinul Minoritilor Conventuali, o ramura a Franciscanilor, unul dintre cele mai raspandite ordine de calugari catolici.
Iosif al II-lea, imparatul „luminilor"
Un al treilea imparat care a contat in istoria Clujului a fost Iosif al II-lea, fiul Mariei Tereza. Iosif al II-lea, care a fost unul dintre monarhii luminati ai Europei, a vizitat in mai multe randuri Transilvania si Banatul. O serie de cronici spun ca Hotelul „Imparatul Romanilor" din Sibiu a fost astfel denumit in amintirea lui Iosif al II-lea. Tot lui i s-ar datora numele comunelor graniceresti din judetul Bistrita-Nasaud: Salva, Romuli, Parva si Nepos, pentru ca imparatul, atunci cand s-a intalnit cu militarii graniceri romani, le-ar fi spus: „Salve parvae nepos Romuli", adica „Va salut, mici nepoti ai Romei". In 1773, Iosif al II-lea a vizitat Clujul, despre care a spus ca este „cel mai interesant oras al Transilvaniei, inconjurat de ziduri si turnuri de aparare, cu o  citadela pe deal aparata de patru bastioane si un val inalt de pamant". El a remarcat si existenta mai multor institutii, inclusiv Academia Catolica, „in care se predau toate studiile inalte". A avut si o serie de accente critice fata de anumite stari, precum hrana putina si proasta de la orfelinat sau lipsa totala de igiena. In urma dispozitiilor imparatului, autoritatile din Cluj au luat masuri pentru imbunatatirea situatiei orfanilor din oras.
Franz Jozef, imparatul controversat
Ultimul monarh de la Viena care a vizitat Clujul a fost Franz Jozef. Este vorba de un suveran extrem de controversat. El a devenit imparat la 18 ani, in 1848. Practic, pentru a-i salva tronul au luptat revolutionarii romani din Transilvania, condusi de Avram Iancu, cot la cot cu armata austriaca, impotriva revolutionarilor maghiari condusi de Ludovic Kossuth, care doreau desprinderea Ungariei de Austria si uniunea Transilvaniei cu Ungaria. Franz Jozef a oficializat folosirea limbii romane in Transilvania, insa tot el este cel care a infiintat sistemul dualist austro-ungar, care a insemnat asuprirea nationala pentru nationalitatile din Imperiu, in afara germanilor si a ungurilor.Franz Jozef a vizitat Clujul, oras in care a incurajat numeroase investitii publice. In cinsea lui, a fost ridicat un monument, Alba Carolina, aflat in Piata Muzeului. 
Statui pentru cei patru
O serie de intelectuali, romani si maghiari, sustin ideea revalorizarii memoriei acestor monarhi. Ei ar dori crearea, dupa modelul Aleii Clasicilor Literaturii Romane din Gradina Publica din Chisinau, a unei alei care sa cuprinda statui ale personalitatilor care au influentat pozitiv istoria orasului, inclusiv cei patru imparati.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2016 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018437 (s)