News Flash:

Coif roman din secoul al II-lea, considerat o raritate, expus in premiera la MNU Alba Iulia

4 Aprilie 2017
431 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7204 RON (-0.0027)
USD: 4.2231 RON (+0.0128)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
coif
Un coif (galea) din secolul al II-lea p.Chr., descoperit intamplator la Vinerea, langa Cugir, un artefact ce constituie o raritate, a fost expus marti, in premiera la Muzeul National al Unirii (MNU) Alba Iulia, in colectia caruia a intrat de curand alaturi de alte piese de armament si echipament militar de origine romana.

''Este o piesa romana deosebita, prezentata in premiera", a afirmat, la vernisajul mini-expozitiei, directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

In context, Mariana Egri, de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca, a sustinut ca este una din cele mai importante piese de echipament militar descoperite in ultimii 50 de ani pe teritoriul fostei Dacii.

Coiful a fost descoperit in punctul Pochia, de pe teritoriul satului Vinerea, impreuna cu o serie de alte piese de armament si echipament militar de origine romana. Intregul grup de artefacte a intrat in colectiile MNU, acestea fiind initial supuse unui indelungat si complex proces de restaurare.

Vezi si Expozitie unica la Palatul Culturii din Iasi!

"Piesa este aproape completa. Lipseste doar obrazarul drept, precum si o mare parte din ornamentele din alama. Coiful a fost confectionat din tabla de fier, fiecare piesa componenta fiind realizata separat, prin decupare si apoi prin forjare la cald. Ornamentele din tabla de alama au fost fixate cu ajutorul unor nituri sau prin stantare direct pe tabla", a spus Mariana Egri.

Coiful consta dintr-o calota semisferica, cu decupaje laterale pentru urechi, care a fost intarita cu doua bare din fier aplatizate, incrucisate si fixate la capete cu ajutorul unor nituri. O aparatoare frontala de forma unei benzi semilunare a fost fixata cu nituri perpendicular pe partea din fata a calotei, scopul sau fiind de a apara purtatorul de loviturile transversale la fata, a explicat Mariana Egri.

Vezi si Coloana Infinitului, vandalizata de o fetita de 12 ani. Ce a scris copila pe monumentul lui Constantin Brancusi

Deasupra aparatoarei, calota a fost decorata cu o pereche de ochi alungiti, foarte stilizati, o mostenire de traditie celtica. In partea din spate a calotei se afla aparatoarea de ceafa de forma relativ semilunara, decorata cu o linie valurita.

"Este unul din elementele care permite cercetatorilor sa dateze acest tip de coifuri, aceasta varianta evolueaza in cursul unui secol in ceea ce priveste elementele de protectie", a mentionat Egri.

La coiful in cauza s-a pastrat doar obrazarul stang, atasat de marginea calotei cu ajutorul unei balamale. Obrazarul are doi lobi laterali asimetrici si o bordura marcata printr-o nervura.

"Pe fiecare obrazar au fost trei butoni, pe cel stang s-a pastrat doar unul. La origine au fost decorati cu pasta de sticla de culoare rosie. Sunt foarte putine coifuri descoperite cu acest ornamente emailate in intreaga Europa. Exista doar trei sau patru exemplare cu decorul de email rosu intact", a precizat Mariana Egri.

Niturile, orificiile si resturile de tabla din alama indica locatia initiala a unor elemente functionale sau decorative care s-au pierdut — benzile de protectie a urechilor, bordurile decorative ale obrazarelor si calotei, rozetele si butonii decorativi de pe obrazare si lateralele calotei.

Coiful prezinta o perforatie, in apropierea incrucisarii barelor de intarire. Mariana Egri nu crede ca aceasta perforatie a fost produsa de un falx, sabia curba a dacilor, ci mai degraba de o unealta romana.

Din punct de vedere tipologic, coiful apartine tipului Weisenau, varianta Hebron. Primele variante de coifuri Weisenau au aparut la sfarsitul perioadei romane republicane, ca un hibrid tehnologic si functional care a combinat diferite elemente ale coifurilor de tip Agen, Port si Novo mesto din Peninsula Italica si, respectiv, lumea celtica, potrivit istoricului clujean.

Varianta de la Vinerea a intrat in uzul armatei romane in perioada flaviana si a continuat sa fie folosit, cu mici modificari, pana in prima jumatate a secolului II p.Chr.

O modificare importanta, care apare si la acest coif, este intarirea calotei cu doua bare din fier incrucisate. Aceasta modificare se pare ca a aparut in urma conflictelor militare dintre daci si romani de la sfarsitul secolului I — inceputul secolului II p.Chr., ca o modalitate suplimentara de aparare impotriva sabiei curbe a dacilor, a mentionat Mariana Egri.

"Cum au ajuns aceste piese la Vinerea? Data fiind datarea pusa pentru acest coif, este clar ca ele pot fi legate de activitatea militara romana in Dacia din timpul sau imediat dupa razboaiele dacice. Numarul pieselor descoperite la Vinerea nu este extraordinar de mare, deci nu putem sa spunem ca acestea sunt rezultatul unei batalii de amploare. Numarul pieselor ridica mai degraba o ambuscada. Foarte probabil ca a fost vorba de un grup mai mare sau mai mic de soldati, care au picat rau, au ajuns unde nu trebuie", a spus Mariana Egri.

Ea a conchis ca se poate presupune ca acest coif este parte a unui echipament de legionar.

"Exponatul lunii aprilie" este un eveniment organizat de Consiliul Judetean, Universitatea Babes-Boyai Cluj Napoca, Directia Judeteana pentru Cultura si MNU Alba Iulia.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

coif vinerea cugir artefact mnu alba iulia vernisajul mini-expozitiei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1958 (s) | 34 queries | Mysql time :0.037236 (s)