News Flash:

Comemorarea masacrului de la Fantana Alba - lacrimi, durere, recunostinta

2 Aprilie 2017
372 Vizualizari | 0 Comentarii
fantana alba
In masacrul de la Fantana Alba, la cativa kilometri de granita cu Romania, au murit, spun martorii locali, peste 3.000 de romani bucovineni, intr-una dintre cele mai cumplite drame ale istoriei noastre. Pe 1 aprilie 1941, o coloana tacuta formata din femei, copii, barbati, purtand un steag alb, dar si icoane, cruci si prapuri din biserica, se indrepta catre frontiera cu Romania. Oamenii aflasera, de la agitatori ai serviciilor speciale sovietice care au cutreierat satele pe Valea Siretului timp de cateva saptamani, ca 'se va deschide granita pe 1 aprilie', recent trasata in urma pactului Ribbentrop-Molotov si ca, astfel, se vor putea refugia in Patria Mama, de care fusesera despartiti atat de brutal, scrie Agerpres.

Isi doreau sa-si reuneasca familiile si sa evite traiul intr-o tara in care nu cunosteau limba si care era amenintata de teroarea sovietica. Insa nu au mai apucat sa-si indeplineasca visul. Ajunsi la cativa kilometri de frontiera, in locul numit Varnita, au fost somati de granicerii sovietici sa se opreasca si, pentru ca nu au facut-o, au fost secerati cu rafale de mitraliere. Au fost aruncati in gropi comune, unii ingropati de vii, iar supravietuitorii au fost urmariti, torturati si deportati.

Vezi si Incidente premergatoare masacrului de la Fantana Alba

Acum, in padurea Varnita, mai multe cruci, o bisericuta si un monument, ridicate la initiativa romanilor din zona, vegheaza somnul celor cazuti in masacrul denumit si 'padurea Katyn a Romaniei'. In premiera, drumul spre locul masacrului a fost marcat in ziua precedenta comemorarii anuale prin mai multe indicatoare amplasate cu sustinerea financiara a membrilor comunitatii romanesti.

Sambata, in acest loc aflat la capatul unui drum forestier greu de strabatut, la aproximativ 50 de kilometri de Cernauti (Ucraina), a avut loc comemorarea celor ucisi. Cateva sute de oameni in haine cernite sau in port popular romanesc au venit sa le aduca un omagiu victimelor acestei tragedii.

Mai multe steaguri tricolore sunt purtate de tineri sau de persoane in varsta, iar alaturi de ele flutura si cateva steaguri ale Ucrainei. Oamenii vorbesc cu voce joasa, ba chiar unii se feresc sa raspunda la intrebari legate de aceasta drama. E atata tristete in jur incat simti ca tot aerul a plecat impreuna cu sufletele celor ucisi. Unii dintre cei prezenti isi stapanesc cu greu lacrimile, dar altii nu mai fac acest efort. Au trecut 76 de ani si, totusi, ranile sunt la fel de dureroase.

Vezi si Marturia unui supravietuitor al masacrului de la Fantana Alba

Un grup de 40 elevi, porniti din satul Carapciu, insotiti de profesorul Ion Tovarnitchi, se apropie de locul memorialului, iar 'pelerinii' sunt primiti cu entuziasm. Au pornit in zorii zilei si au strabatut 12 kilometri, mergand pe urmele coloanei formate din cei peste 3000 de romani care, in urma cu 76 ani, si-au dorit sa fie liberi si au primit, in schimb, moarte si teroare. Copiii sunt obositi, dar zambitori. E felul lor de a aduce un omagiu celor ucisi. Profesorul Ion Tovarnitchi e emotionat. Bunicul sau a fost ranit in urma cu 76 ani, iar apoi a fost deportat in Urali, de unde nu s-a mai intors. Traseul acesta il urmeaza cu elevii in fiecare an, pentru ca vrea sa-i cinsteasca memoria 'bunelului'. Si mai vrea ca 'nimeni sa nu uite'.

Ma apropii de Nicolae Tovarnitchi din aceeasi comuna, un barbat maruntel, care isi framanta mainile si isi stapaneste cu greu lacrimile. Bunicul sau, Gheorghe Tovarnitchi, a fost impuscat atunci si si-a gasit sfarsitul in apele insangerate ale Siretului. Trupul sau, asemeni altor martiri, a fost ingropat intr-un cimitir evreiesc, dar rudele au reusit intr-o noapte sa-l deshumeze si sa-l ingroape crestineste in Adancata (acum Hliboca).

'Aici, in padure, sunt multi morti, multi morti. Nu se stie nici locul mormintelor, ca ii vanau ca pe animale. Oamenii acestia au fost niste eroi, care si-au iubit tara, neamul, pamantul, credinta. Auzisera ca vin bolsevicii si distrug biserici, ca va fi teroare, ca se deporteaza si oamenii au vrut sa traiasca liber si pentru libertatea asta si-au jertfit si viata', spune barbatul din satul Carapciu. E mahnit ca au fost mintiti atatia ani si ca astazi nu sunt tratati cum se cuvine, ca autoritatile ucrainene vor sa le inchida scolile, ca nu le plac obiceiurile lor, chiar daca ei sunt cetateni loiali ai statului.

Vezi si Masacrul de la Fantana Alba

'Parca suntem cetateni de mana a doua, nu asa cum ar trebui sa fim. Ma arde inima cand vad atata nedreptate, parca nu avem niciun viitor si nicio speranta pentru ziua de maine', isi sopteste necazul Nicolae Tovarnitchi.

Printre cei prezenti la comemorare l-am intalnit si pe Ilie Popescu, doctor in filologie, al carui tata a fost arestat la Fantana Alba si ulterior condamnat la moarte. Pe profesorul Popescu il stie toata lumea. A fost deportat in Kazahstan, impreuna cu mama si cu cei sapte frati. Si totusi, ca printr-o minune, acesta a reusit sa scape din acel calvar. De ani de zile ridica cruci in Nordul Bucovinei, in memoria celor care au suferit in Gulagul sovietic, scrie carti si ii indeamna pe tineri sa nu uite ce s-a intamplat.

'Simt o durere extraordinara, imi amintesc de tata care a fost arestat aici, pe acest drum, si de necazurile prin care am trecut cand am fost deportati in Kazahstan si am fost salvati printr-o minune. Generatia actuala trebuie sa stie adevarul despre tragedie si trebuie sa faca tot posibilul ca asa ceva sa nu se mai repete niciodata. Totul este in mana lor, noi suntem pe calea plecarii in eternitate', spune prof. Ilie Popescu.

La randul sau, un alt reprezentant al romanilor din Nordul Bucovinei, Ion Suceveanu, din satul Suceveni, vorbeste despre masacrul de la Fantana Alba ca de o rana mereu sangeranda si dureroasa pentru romanii de aici.

'Noi, romanii, nu numai de pe valea Siretului Mare si a Siretului Mic, de unde a pornit majoritatea celor de la 1 aprilie, ci pentru intreaga parte a Nordului Bucovinei, 1 aprilie este o rana care doare mereu, e mereu sangeranda. Se intelege ca timpul macina totul, totul se uita, insa cel mai important e sa nu uitam, sa venim de fiecare data, sa ne inchinam, sa aprindem o lumanare', afirma Ion Suceveanu. Barbatul e trist ca la memorialul din padurea Varnita se vine o data pe an, de 1 aprilie, iar apoi locul este napadit de buruieni. Crede ca aici ar putea fi ridicat un schit, iar calugarii ar putea avea grija de monument si s-ar ruga pentru sufletele celor cazuti.

Vezi si Crusoveanu Marcu, unul dintre initiatorii atacului de la Fantana Alba

La comemorare este prezent si Dorin Misichevieci, a carui mama si-a dorit mult sa treaca granita atunci, la Fantana Alba, dar tatal sau a intors-o din drum si, astfel, i-a salvat viata. Profesorul Misichevieci considera ca aceasta tragedie caracterizeaza foarte bine 'dezastrul si catastrofa spirituala si fizica' prin care a trecut populatia romaneasca din zona, careia toate regimurile au incercat sa-i distruga memoria.

'Ar trebui sa ne intoarcem la adevar, pentru ca sunt generatii intregi crescute sub propaganda care, cum spune Dostoievski, este acea semi-stiinta care il distruge pe om. Ar trebui apasat mai mult pe adevar pentru ca, de generatii intregi, incearca sa ne stearga memoria. (...) Daca nu suntem atenti, istoria se repeta, din cauza lipsei de memorie', avertizeaza profesorul Mischievici.

Incepe ceremonialul de comemorare, iar staretul manastirii Putna, parintele Melchisedec, oficiaza o slujba de pomenire impreuna cu un numeros sobor de preoti. Cand incepe sa se cante 'Vesnica Pomenire', arborii freamata usor. 'Sunt sufletele lor', spun oamenii.

Parintele Melchisedec ii indeamna pe cei prezenti sa nu uite jertfa romanilor cazuti acum 76 ani in aceste locuri si sa le cinsteasca mereu amintirea.

'Ii pomenim si ii vom pomeni, ne rugam si ne vom ruga, pentru ca atunci cand vom uita de ei inseamna ca noi nu mai stim sa ne jertfim, ca vom uita de jertfa lor, inseamna ca nu vom sti sa ne apreciem valorile. Cand nu ne vom mai vedea aici, la Fantana Alba, cand acest clopot isi va inceta glasul, inseamna ca ne-am pierdut constiinta, ca absolut toti cei care suntem aici nu vom mai sti sa apreciem ceea ce este o jertfa, ceea ce este valoare, ceea ce este frumos, ceea ce este pace, ceea ce este libertate', a spus parintele Melchisedec.

Se aud apoi discursuri oficiale in limba ucraineana, unele fara a fi traduse, ce au starnit reactii intre cei prezenti. Oamenii imi spun, cu voce joasa, ca n-ar trebui sa se intample asta, pentru ca aceasta tragedie este a comunitatii romanesti. Marturisesc ca nu le place ca sunt prezenti acolo si persoane care nu simt nimic, care nu au nicio legatura cu suferinta celor cazuti fara vina in masacrul de la Fantana Alba.

Grigore Timis, deputat roman in Parlamentul din Ucraina, isi tine discursul mai intai in limba de stat si apoi ii indeamna pe cei prezenti in limba romana sa vina aici alaturi de copiii si nepotii lor, pentru a vedea 'adevarata istorie a neamului'.

Consulul general al Romaniei la Cernauti, Eleonora Moldovan, precizeaza ca despre acest martiriu 's-a vorbit incepand din 1991, de cand Ucraina a devenit independenta', tot de atunci la frontiera romano-ucraineana avand loc slujbe de pomenire si rugaciuni comune romano-ucrainene.

Parlamentarul roman Eugen Tomac , care vine in fiecare an la locul masacrului, vorbeste de importanta pastrarii in memorie a acestor evenimente si avertizeaza ca 'putem deveni complici prin nepasare si uitare atunci cand ne referim la suferinta oamenilor nevinovati care au fost pur si simplu nimiciti de cei care au crezut ca o societate noua se poate construi fara Dumnezeu, prin teroare'. Deputatul spune ca trebuie facut tot posibilul pentru ca frica sa nu mai persiste in suflete oamenilor. Acesta reafirma initiativa de a-l invita pe presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, sa vina anul viitor la Fantana Alba, rugandu-l, totodata, pe colegul sau din Rada Suprema ucraineana, Grigore Timis, sa faca acelasi lucru cu presedintele Ucrainei, Petro Porosenko.

Incet-incet, steagurile ucrainene dispar, la fel si reprezentantii autoritatilor raionale. Raman cei pentru care aceasta tragedie chiar a sapat rani adanci in suflete. Mai multe tinere, premiate de Institutul Cultural Roman in cadrul unui concurs organizat cu acest prilej si intitulat 'Din istoria neamului', incep sa recite poezii si sa interpreteze cantece inspirate din folclorul local, avand ca tema masacrul din padurea Varnita.

Prezenta la eveniment, Ovidiana Bulumac, expert in cadrul Institutului Cultural Roman, a oferit elevelor cate un premiu in bani, carti si materiale multimedia. Aceasta a punctat faptul ca este important si necesar ca acesti copii nu doar sa cunoasca istoria, dar si sa duca mai departe mesajul stramosilor.

'Este o diferenta foarte importanta intre notiunea de trecut si cea de istorie. Trecut este tot ceea ce s-a intamplat inainte de noi, iar istoria este tot ce a ramas inregistrat, initial prin istoria orala, apoi prin carti, documente si, astazi, cu ajutorul tehnologiei care face exact acelasi lucru. Este de remarcat ca masacrul de la Fantana Alba nu mai este doar o tragedie locala, ci a ajuns sa capete o tot mai mare vizibilitate in spatiul public. (...) Identitatea unui neam e formata atat din momente de bucurie, cat si din tragedii precum aceasta. Viitorul comunitatii romanesti din Nordul Bucovinei, implicit al tinerilor de aici, depinde si de cunoasterea dramelor care ne-au marcat istoria', a spus Ovidiana Bulumac.

Ceremonialul se apropie de sfarsit. Printre cei prezenti se raspandeste zvonul ca deputatul roman Constantin Codreanu, care trebuia sa participe la eveniment, a primit interdictia de a intra in Ucraina. Se simte indignarea si preocuparea: 'V-am spus ca nu putem avea incredere in ei!'.

Parlamentarul roman ajunge la locul masacrului la finalul ceremonialului, doar pentru a pastra un moment de reculegere. Spune ca a fost retinut timp de cinci ore la vama Mamaliga, dintre Ucraina si Republica Moldova, fara sa i se dea explicatii. Apoi, i s-a permis sa treaca si i s-a transmis ca ar fi avut interdictie de acces pe teritoriul Ucrainei ca cetatean moldovean, dar ca poate intra in tara in calitate de cetatean roman. El crede ca totul a fost facut intentionat, pentru a-l impiedica sa participe la comemorarea de la Fantana Alba, careia i-ar fi adus un plus de vizibilitate.

'Voi solicita explicatii ambasadorului Ucrainei la Bucuresti si vreau sa ma asigur ca nu vor mai exista cazuri de acest gen pentru cetateni romani. Noi sustinem parcursul European al Ucrainei, sustinem aceasta apropiere a lor de valorile occidentale dar, in acelasi timp, nu intelegem cum e posibil ca ei sa se comporte in continuare in aceeasi logica stalinista pe care o mostenesc din fosta Uniune Sovietica. Nu intelegem nici cum e posibil ca militari ucraineni sa vina in Romania si sa fie tratati pe banii statului roman dar, in acelasi timp, reprezentantii statului ucrainean isi bat joc, la propriu, de reprezentantii statului roman', declara Constantin Codreanu, presedintele Comisiei pentru comunitatile de romani din afara granitelor tarii, din Parlamentul Romaniei.

Au trecut 76 de ani de la masacrul de la Fantana Alba dar inca nu se cunoaste numarul exact al victimelor si nici numele lor. Femei, copii, barbati, toti secerati de mitralierele sovietice, spintecati de sabii sau aruncati de vii in gropi comune isi duc somnul de veci in locuri nestiute, fara sa fie ingropati crestineste. Pe locul unde s-a petrecut masacrul se ridica acum o padure de molizi, plantata la 20 ani dupa tragedie, parca pentru a sterge amintirea celor petrecute. Trunchiurile inalte, drepte sunt asemenea unor maini indreptate catre cer in rugaciune.

Plec de acolo cu sufletul greu si cu convingerea ca la Bucuresti se vorbeste prea putin despre aceasta drama, episod deloc singular in istoria comunitatilor autohtone din jurul Romaniei. Si ma indepartez de locul memorialului avand in minte cateva versuri auzite astazi: 'In padurea deasa nu se vad morminte/ Caci padurea toata s-a facut mormant/ Brazii stau de veghe ca icoane sfinte/ Pentru rugaciune nu gasesc cuvant'.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

masacrul fantana alba romania au murit romani bucovineni patria mama
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1783 (s) | 23 queries | Mysql time :0.030719 (s)