News Flash:

Complexul Muzeal Arad

1 Septembrie 2013
2225 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Muzeul din Arad a fost deschis in 1893 ca expozitie de relicve al revolutiei pasoptiste, etalata in holul de la etajul II al Teatrului de Stat. Doua decenii mai tarziu, muzeul a fost mutat in noul construitul Palat Cultural (1913), alaturi de filarmonica si biblioteca orasului. Aici au fost amenajate, alaturi de vechea expozitie de relicve, sali de expunere pentru colectia de arheologie si istorie medievala precum si o galerie de arta europeana. In perioada interbelica, au fost adaugate o expozitie de etnografie si doua camere memoriale dedicate oamenilor politici aradeni Vasile Goldis si Stefan Cicio-Pop (1934).
Dupa preluarea puterii de catre comunisti, colectiile si expozitiile de baza au fost reorganizate in spiritul noii ideologii, in 1954-1955 fiind redeschise sectia de istorie veche, “Muzeul Revolutiei de la 1848” si galeria de arta iar in 1956 expozitia de etnografie. In intervalul 1958 – 1988, au fost amenajate sectii ale muzeului in judet: Lipova (Muzeul Orasenesc - 1958), Siria (Muzeul Memorial I. Slavici si E. Montia - 1960), Savarsin (Muzeul de Arta si Etnografie – 1988) si Minis (Muzeul Viei si Vinului – 1988).
Dupa o reamanajare radicala care a durat mai bine de doi ani, expozitia permanenta de arheologie si istorie din cadrul Palatului Cultural, a fost redeschisa in 1979. Galeria de arta a fost mutata intr-un nou sediu, pe care il ocupa si astazi, unde a fost vernisata in 1984.
In urma schimbarilor politice din decembrie 1989, expozitiile de baza au eliberate de balastul ideologic, iar in 1992 a fost deschisa sectia de stiinte ale naturii si un an mai tarziu cea de istorie interbelica. Galeria de arta, remodelata in intregime, a fost vernisata, in forma ei actuala, in 1998. In decembrie 2004, a fost vernisata expozitia permanenta ”Arad – Decembrie 1989”. Din anul 1967 apare publicatia Ziridava care cuprinde articole si studii stiintifice, ilustrand aria de acoperire a sectiilor muzeului. Incepand din 1992 se editeaza revista Studii si Comunicari de Arta si Arhitectura, din 1995 Armonii Naturale, cuprinzand cercetari in domeniul stiintelor naturii, iar din 1999 Zarandul, revista de cercetari etnologice.
Atelierul multimedia Kinema Ikon, infiintat in 1970, editeaza, incepand cu anul 1994, revista ntermedia, si produse hypermedia iar in anul 2003, a reprezentat Romania la Bienala de Arta Contemporana de la Venetia.
La ora actuala, muzeul detine peste 125.000 piese si este un actor foarte activ pe scena culturala aradeana fiind un ferment in reformarea acesteia.
Sectia de arheologie si istorie cuprinde 15 sali de expozitie, situate la primul si al doilea etaj al Palatului Cultural (intrarea dinspre Bd. Dragalina). Cele peste 2000 de exponate ilustreaza evolutia zonei aradene, in contextul istoriei Romaniei, de la primele urme ale prezentei umane si pana la instalarea regimului comunist. Cele mai semnificative piese ale colectiei de arheologie sunt etalate in primele sapte sali. Majoritatea provin din cercetarile arheologice efectuate de specialistii si colaboratorii institutiei pe parcursul ultimului secol.
Unelte cioplite din silex si opal, descoperite pe valea superioara a Crisului Alb (Iosasel-Gurahont) si pe terasele dealurilor care marginesc cursul inferior al Muresului (Conop, Zabrani, Cladova) reprezinta cele mai vechi urme ale prezentei umane in zona noastra. Ele dateaza de acum aproximativ 100.000 de ani.
Mult mai numeroase sunt descoperirile din epoca neolitica (mileniile V - IV i.d.Hr.). Ele provin de pe intreg teritoriul judetului de astazi si ilustreaza atat progresele tehnice cat si cresterea demografica inregistrate in zona noastra. Sunt expuse unelte din piatra slefuita, os, corn precum si vase din lut ars, descoperite la Pecica, Sanpetru German si Santana. Remarcabil este un fragment de vas, ornamentat cu o figurina feminina - “Venus de la Sanpetru German” (a doua jumatate a mileniului IV i.d.Hr.).
Cel mai important sit de epoca bronzului (mileniile III - II i.d.Hr.) din vestul Romaniei, Pecica-“Santul Mare”, este reprezentat printr-o diversitate de piese: vase din lut, unelte si arme din piatra, os, corn si bronz (inclusiv forme de turnare), obiecte de podoaba, accesorii vestimentare si jucarii. Deasemenea, sunt expuse si piesele recuperate din depozitul de bronzuri descoperit cu ocazia excavarii fundatiei pentru hotelul “Astoria” din Arad precum si cele din situl de la Varsand (intre acestea, si vestitul car miniatural din lut). Toate acestea ilustreaza inaltul nivel de civilizatie la care au ajuns primele generatii de indo-europeni asezati in zona Muresului inferior. Cateva piese de exceptie incearca sa sugereze o imagine asupra societatii primei varste a fierului (Hallstatt) (prima jumatate a mileniului I i.d.Hr.) din Campia Aradului: o cununa de laur, provenind dintr-un mormant, descoperit acum peste 100 de ani, in preajma asezarii fortificate de la Santana (cea mai mare din sud-estul Europei, acoperind o suprafata de 78 ha), o spada de fier precum si o urna funerara, descoperita pe teritoriul municipiului Arad. La acestea se adauga piese comune de inventar gospodaresc: vase, rasnite, unelte etc.
Sala dedicata celei de a doua jumatati a mileniului I i.d.Hr. (a doua varsta a fierului - Latène) grupeaza cele mai relevante descoperiri apartinatoare civilizatiilor dacica si celtica. Sunt expuse ceramica, unelte, arme si accesorii vestimentare provenind din necropola celtica din Aradul Nou (mijlocul secolului IV i.d.Hr.), inclusiv inventarul unui mormant de druid, precum si diverse piese din asezarile si fortificatiile dacice de pe valea Muresului inferior si a Crisului Alb (Varadia de Mures, Savarsin, Pecica, Berindia, Clit). Retin atentia in mod deosebit monedele de argint (imitatii dupa tetradrahme macedoniene) din tezaurul descoperit la Silindia (627 de piese, insumand peste 11 kg). Materialul complementar intregeste imaginea asupra ascensiunii puterii dacilor in prima jumatate a sec. I i.d.Hr., care a culminat cu domnia lui Burebista (cca 80 - 44 i.d.Hr.). Razboaielor daco-romane (101-102, 105-106) le este alocata o sala speciala. Cele mai semnificative piese, prelevate in timpul cercetarilor arheologice de la Pecica-“Santul Mare” (sit cunoscut deja pentru descoperirile de epoca bronzului), presupusa Ziridava, pomenita de Ptolemeu, ilustreaza nivelul civilizatiei materiale atinse de societatea dacica din zona Muresului inferior in preajma cuceririi romane. Harti si replici dupa piese originale explica sugestiv desfasurarea si importanta razboaielor dacice.
Perioada provinciei romane Dacia (106 - 271) este ilustrata de o harta murala, macheta unui castru roman precum si de numeroase piese originale, provenind de la Apulum (Alba Iulia), Micia, Aradul Nou, Lipova, Olari, Aquincum (Budapesta) etc. Zona aradeana nu a fost parte integranta a provinciei. Aici au continuat sa locuiasca, sub atenta supraveghere romana, comunitati de daci si sarmati.
In epoca marilor migratii (sec. III - X), teritoriul dintre Tisa, Crisul Alb si Mures a fost dominat succesiv de catre sarmati, goti, huni, gepizi, avari si slavi. Vestigii apartinatoare acestor neamuri (ceramica, arme, accesorii vestimentare, podoabe) sunt expuse alaturi celor ale polulatiei romanice autohtone. Atrage atentia replica unui cuptor de ars ceramica din asezarea de mesteri olari de la Ceala. Aceasta a functionat in perioada secolelor III - V, producand vesela pentru toate comunitatile asezate in Campia Aradului (sarmati, daci, germanici).
O ampla fresca prezinta situatia geo-politica a spatiului intracarpatic de la cumpana veacurilor X - XI. Materialul arheologic etalat ilustreaza primele incursiuni militare maghiare (inventarul mormintelor de cavaleri unguri de la Siclau) si rezistenta formatiunilor politico-militare romanesti (descoperirile din cetatea de pamant de la Arad-Vladimirescu).
Primele informatii scrise despre realitatile din zona aradeana sunt cuprinse in Legenda Sfantului Gerard (1035), paginile referitoare la acestea fiind expuse, in facsimil, alaturi de obiecte de podoaba, piese de cult si ceramica din perioada secolelor XI - XIII.
Primele doua sali de la etajul doi al expozitiei sunt dedicate secolelor XIV - XVII, o perioada framantata, pe parcursul careia partile aradene s-au aflat succesiv in stapanirea regatului maghiar, a principatului autonom al Transilvaniei (1541-1552, 1595-1599, 1601-1615), a Inaltei Porti otomane (1552- 1595, 1615-1687), a voievodului roman Mihai Viteazul (1599-1601) pentru a fi, in cele din urma, cucerite de catre trupele habsburgice (1687).
In prima sala sunt prezentate ocupatiile locuitorilor zonei noastre printr-o serie de piese originale, documente, stampe si machete: un plug de lemn, o monoxila descoperita in malul Crisului Alb, unelte de pescuit (plasa, trident, ostie), cani de breasla din cositor si faianta, diplome si sigilii de breasla, macheta unei mori pe apa etc. In continuare, sunt evocate principalele evenimente politice ale perioadei cu ajutorul a numeroase harti murale, stampe, documente, machete si piese originale (arme, armuri, truse de parada).
Intrarea in prima sala de epoca moderna este marcata de portretele lui Horia, Closca si Crisan, conducatorii celei mai mari rascoale populare (1784) din secolul european al luminilor. Documentele expuse circumscriu aria de raspandire a rascoalei pe valea inferioara a Muresului si a Crisului Alb. Alaturat, sunt etalate numeroase piese mestesugaresti, documente si planuri care dau masura dezvoltarii economice a zonei. Steagul, stema, cornul de vanatoare si diploma de oras liber regesc (1834) marcheaza eliberarea orasului de aservirea medievala. Principalul punct de atractie din cadrul segmentului de expozitie dedicat istoriei moderne il constituie piesele legate de Revolutia europeana de la 1848/49. Este vorba, in primul rand, de obiectele personale ale celor 13 generali din statul major al armatei revolutionare maghiare care au fost executati sub zidurile cetatii Aradului in 6 octombrie 1849. Un abundent material complementar contextualizeaza evenimentele desfasurate in zona aradeana. Doua momente politice de importanta majora pentru istoria poporului roman - unirea principatelor romane Moldova si Tara Romaneasca (1859) si cucerirea independentei (1877) - sunt ilustrate sugestiv prin harti, documente, fotografii si arme.
Avantul dezvoltarii economice, emulatia miscarii culturale si politice locale din a doua jumatate a secolului XIX pot fi intuite cu ajutorul numeroaselor fotografii de epoca, documente si obiecte tridimensionale expuse in culoarul de acces spre sala Memorandului.
Traveea care prezinta organizarea miscarii muncitoresti aradene subliniaza corelarea ei cu miscarea socialista europeana iar macheta avionului "Vlaicu 2" aminteste de zborul demonstrativ din 1912 de la Arad al inginerului inventator Aurel Vlaicu.
Sala Memorandului cuprinde fotografii si documente care evoca protestul politic al romanilor la curtea de la Viena (1892) cu privire la drepturile lor nationale. In continuare, ampla prezentare a primului razboi mondial, impreuna cu miscarea voluntarilor si a emigratiei romane au darul aa pregateasca vizitatorul pentru intelegerea procesului istoric al prabusirii imperiilor tarist si austro-ungar.
Sala Unirii ilustreaza desavarsirea procesului de constituire a statului national roman, subliniind rolul marcant al Aradului in cursul lunii noiembrie 1918 pentru organizarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoratii, acte oficiale ale Garzilor si Consiliilor nationale romane din aceasta perioada ofera o imagine sugestiva asupra mecanismului realizarii marii uniri. Urmatoarea sala este dedicata perioadei 1919-1947. Este prezentata dezvoltarea economica, politica si culturala a zonei aradene in contextul evolutiei istorice a regatului Romaniei. Ultimele trei sali gazduiesc o expozitie care, printr-un bogat material fotografic, documente si piese tridimensionale, ilustreaza evenimentele din decembrie 1989 care au rasturnat puterea comunista la Arad.
Cele patru sali de expozitie ale sectiei de stiinte ale naturii (accesul dinspre Parcul Copiilor) se bucura de cel mai mare aflux de public.
In prima sala sunt ilustrate cunostintele noastre despre univers prin colaje fotografice sugestive reprezentand galaxii, supergalaxii, supernove si sistemul nostru solar. O serie de machete ale unor rachete si nave cosmice puncteaza cele mai importante etape ale evolutiei astronauticii in a doua jumatate a secolului XX.
Sectorul central al expozitiei este ocupat de catre colectia mineralogica si cea ecologica. Sunt etalate esantioane care ilustreaza toate clasele de minerale specifice vestului si nord-vestului Romaniei. Fauna si flora caracteristice judetului Arad sunt prezentate intr-o diorama organizata in functie de formele de relief : zona de ses (balta, stepa, campie), de deal si de munte completata cu reconstituirea unui ecosistem de pestera.
Piesele cele mai semnificative ale colectiei paleontologice, majoritatea provenind din zona aradeana, sunt expuse impreuna cu un bogat material complementar, menit sa ofere o imagine sintetica asupra evolutiei vietii pe pamant. Ultima sala, a acvariilor, este ocupata de o expozitie de pesti exotici.
Din 1984 Galeria de Arta a Complexului Muzeal Arad functioneaza la etajul II al cladirii situate pe strada Gh. Popa de Teius, nr. 2 - 4 unde poate fi vizitata expozitia permanenta si, in paralel, diferite expozitii de arta, cu caracter temporar. Expozitia permanenta, reorganizata in anul 1998, este reprezentativa pentru profilul colectiei de arta si pune in valoare printr-o prezentare care combina diacronicul cu sincronicul, cele mai semnificative piese ale acesteia. Parcursul expunerii se desfasoara cronologic, cu repere limitate in intervalul secolelor XVI-XIX pentru arta europeana si secolele XIX-XX pentru arta romaneasca.
Pictura europeana este reprezentata prin cele mai valoroase lucrari care apartin scolilor italiana, flamanda, olandeza din secolele XVI-XVII, realizate de Jacob Gillig, Bartholomeus van der Helst, Jan Steen, Solomon van Ruysdael, Gerrit Lundens, Jacopo Palma il Giovanni. Arta secolului XVIII este punctata prin gravurile lui Johann Elias Ridinger, panzele lui Lacroix Marseille, Christian Brandt, scoala lui Marinus van Roymerswaele.
Un spatiu considerabil este rezervat diferitelor centre de influenta artistica din secolul al XIX-lea. Maniera de lucru cultivata si exersata in mediul Academiilor din Paris, München, Düsseldorf, Drezda, Viena, Budapesta este ilustrata prin lucrari semnate Alexander Wagner, Johann A. Gebhardt, Joseph Dannhauser, Hugo Mühlig, Hans Thorma, Olga Wisinger, Aggházy Gyula, Benczur Gyula, Liezenmeyer Sándor, Barabás Miklos, Munkácsy Mihály, Lotz Károly.
Existenta unei importante colectii de arta decorativa, a permis reconstituirea unor interioare de epoca: Rococo, Empire, Biedermeier, dar si o prezentare comparativa a pieselor de mobilier caracteristice stilurilor europene: Renastere, Ludovic XV, Ludovic XVI, Empire, Biedermeier, grupate pe criterii functionale (stocare, etalare, sedere). Colectia de portelan si faianta este reprezentata printr-o micro-expozitie care prezinta creatia unor centre europene din intervalul secolelor XVIII-XIX: Meissen, Viena, Elbogen, Schlagenwald, Sévres, Napoli, Urbino, Wegwood, Herend, Cluj-Napoca. Pandantul acestei colectii este cea de covoare orientale (Anatolia, Caucaz, Persia, India) sau lucrate in ateliere transilvane, in aceeasi perioada a secolelor XVIII - XIX.
Galeria de arta romaneasca se axeaza pe prezentarea principalelor momente ale dezvoltarii picturii romanesti. Este accentuat aportul personalitatilor reprezentative pentru inceputurile picturii de sevalet, respectiv cel al pictorilor academisti: C.D.Rosenthal, Gheorghe Tattarescu, Constantin Lecca, Misu Popp, a pasoptistilor: Barbu Iscovescu, Ion Negulici sau cel al primilor peisagisti: Carol Popp de Szatmari, Henric Trenk. Cautarile acestei prime generatii de artisti sunt sintetizate prin opera fondatorului de scoala Theodor Aman, iar mai apoi sunt continuate, insa la un alt nivel, de pictorii intemeietori de traditie artistica si in egala masura inovatori ai limbajului plastic autohton: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian.
Alaturi de creatia unor artisti marcanti ai primei jumatati de secol XX, care prin activitatea lor au integrat, la timpul respectiv, pictura romaneasca in circuitul valorilor europene: Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, sunt expuse lucrari al caror subiect este peisajul in creatia lui: Jean Al. Steriadi, Camil Ressu, Nicolae Darascu, Iosif Iser, Vasile Popescu.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

muzeul arad muzeul orasenesc minis
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1793 (s) | 26 queries | Mysql time :0.016006 (s)