News Flash:

Complotul ce a dus la asasinarea lui Lucretiu Patrascanu

17 Septembrie 2013
2429 Vizualizari | 0 Comentarii
Despre personalitatea lui Lucretiu Patrascanu s-a vorbit „in fel si chip", cum zice romanul. Cert este ca, desi provenea dintr-o familie de mosieri, iar tatal lui era si scriitor, Lucretiu Patrascanu a imbratisat ideologia comunista si a fost considerat unul dintre ctitorii Partidului Comunist din Romania. In aceasta calitate, de comunist, era membru in Parlamentul regal inca din 1931. Om instruit, avocat de profesie, cu studii de specialitate in Germania si Franta, a fost aparatorul comunstilor in mai multe procese. S-a implicat - in numele Partidului Comunist - fara sa-l delege nimeni - in lovitura de stat de la 23 august 1944 prin care a fost rasturnata dictatura militara a lui Ion Antonescu. Iar imediat dupa razboi a facut parte din delegatia Romaniei la definitivarea textului de Armistitiu cu URSS, moment in care a intrat in controversa cu Viaceslav Molotov, delegatul URSS, caruia i-a recomandat, ritos, sa se ocupe de problemele tarii sale, ca de ale Romaniei se va ocupa el, ca om ce le pricepe mai bine.
Comunist nationalist?
In tara, imaginea lui Patrascanu a fost intunecata de unii, de asa-zisul lui nationalism (dar de buna credinta) confirmat si prin declaratia de la Cluj, din 1945, cand, in fata studentilor, dupa confruntarea de la caminul „Avram Iancu", dintre stu¬dentii romani agresati de un grup de muncitori comunisti de la fabrica „Herbak", a afirmat: „Mai intai sunt roman, abia apoi, comunist"... S-au adunat piese impotriva lui, una cate una, spre satisfactia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care vedea in el, pe buna dreptate, un concurent redutabil si de aceea, trebuia eliminat printr-un simulacru de proces, dupa sistemul practicat deja de N.K.V.D. in Ungaria ori Polonia. Asa incat oamenii lui Pantiusa Bodnarenko, Aleksandr Nikolski si alti generali ai K.G.B. instalati la carma tarii in Bucuresti, ajutati de slugile de la noi, l-au arestat in 28 septembrie 1948 si i-au obtinut marturiile dorite prin schingiuiri dure ce l-au dus, de mai multe ori, in pragul mortii, potrivit romanialibera.ro.
La procesul inscenat apoi, in octombrie 1954, desigur, n-a mai recunoscut nimic, dimpotriva, a acuzat si amenintat, in termeni tari, completul de judecata pentru minciunile si falsurile din actul de acuzare: spion in slujba imperialismului, tradator al partidului comunist si multe altele. Cei care am trait acele timpuri si am citit in ziare actul de acuzare am ramas muti de mirare si „revolta" pentru ceea ce ar fi fost in stare sa faca Patrascanu, pe care-l admiram discret pe atunci, drept singurul intelectual adevarat din conducerea P.C.R. L-au facut sa recunoasca ca ar fi fost spion al imperialistilor, tradator al partidului prin incercarea de a intarzia arestarea lui Ioan Antonescu. Intreaga ancheta era dirijata, din culise, printr-un sistem intergat de televiziune-radio, de catre Dej si Alexandru Draghici, seful Securitatii, iar Patrascanu a fost condamnat la moarte abia in octombtrie 1954, impreuna cu Remus Kofler, alt „tadator" al patidului. Apoi, dupa doua zile, ne-a venit la ziar (lucram deja la RL) un comunicat oficial potrivit caruia cei condamnati au fost executati.
Cum a avut loc executia
Comentatorii de azi ai „cazului Patrascanu" au explicat pe larg cum si unde a avut loc executia, asa cum au gasit documentele masluite, probabil, de autoritatile de atunci. Pentru ca apoi, cand Nikita Hrusciov a demascat, laCongresul XX al PCUS, crimele lui Stalin si acerut imperativ si tarilor socialiste „fratesti" sa verifice toate procesele politice ce au avut loc si sa revina asupra adevarului, de voie, de nevoie, comunistii romani au trebuit sa-l reabiliteze pe Lucretiu Patrascanu, in 1968. Si iata ca, legat de moartea acestuia, fostul general de Securitate, Ioan Mihai Pacepa, dezvaluie in „Cartea negra a securitatii", ca in acelasi an, 1968, a avut loc un eveniment incredibil: un colonel de Securitate, acoperit intr-o functie la Ministerul de Externe, si-a ucis copiii, sotia, dupa care s-a sinucis.
El a scris o scrisoare pentru Nicolae Ceausescu, in cuprinsul careia recunoscuse faptul ca el l-a impuscat pe Lucretiu Patrascanu. Aceasta, dupa ce tot el l-a anchetat dur (alaturi de altii, ce se roteau) si l-a supus la cele mai groaznice suplicii fizice ca sa marturiseasca ceea ce doreau cei din conducerea P.C.R. Pur si simplu, acest securist terorist declara ca de atunci traia un cosmar, pentru ca isi amintea zi si noapte de sangele lui Patrascanu care i-a improscat fata si mainile, in seara cand, din proprie initiativa, si desigur, un anumit fanatism, l-a scos din celula de la Jilava la „plimbare" si, ajunsi in curtea interioara, l-a impuscat in ceafa... Mai tarziu, Nicolae Ceausescu avea sa recunoasca aceasta executie intr-o consfatuire cu activul de partid din 1968. El a declarat ca, in cazul Patrascanu, "s-a manifestat o graba de a-l judeca si executa dupa doua zile, prin impuscare pe la spate..."
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

lucretiu patrascanu ideologia comunista partidului comunist romania
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1678 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018630 (s)