News Flash:

Complotul ce a dus la moartea lui Mihai Viteazul

16 Septembrie 2013
3567 Vizualizari | 0 Comentarii
In timpul unei domnii relativ scurte, Mihai Viteazul a reusit sa respinga rand pe rand presiunile unor vecini, carora unificarea romanilor nu le convenea, caci ducea la afirmarea unui stat nou si puternic tocmai in zonele lor de influenta.
Dar puterea sa era prea redusa ca sa poata rezista la presiuni din partea tuturor marilor vecini, cu atat mai mult cu cat chiar prietenii l-au tradat. Moartea a fost decisa de imparatul Rudolf, ale carui gratii le obtinuse recent, iar capul a cazut sub securea generalului Basta, aliatul alaturi de care, cu numai cateva zile inainte obtinuse o victorie de moment la Guruslau (3 iulie 1601), scriu cei de la ziare.com.
Despartit de trup, capul a fost luat de capitanul Radu Buzescu, dus si inmormantat la manastirea Dealu de langa Targoviste. Pe lespedea de piatra sta scris si acum: "Aici zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei".
Poate aceasta inscriptie este cea mai buna doada documentara asupra faptului ca, in ochii contemporanilor, Mihai Voievod reusise sa faca unirea romanilor din cele trei principate.
Os domnesc
N-as insista aici la amanunte pe care de buna seama multi le-au citit chiar si in cartile de scoala. Cred ca ar fi mai de interes daca as aminti episoade mai putin cunoscute, care isi merita totusi intersul.
Primul priveste filiatiunea. Mihai Viteazul s-a instalat pe tron ca fiu nelegitim al domnitorului Patrascu cel Bun. Datina permitea oricarui "os domnesc", deci si fiului nelegitim, sa urmeze la tron. Numai ca tatal a decedat in anul 1557, iar Mihai s-a nascut in 1558, la scurt timp inainte de moartea tatalui, care zacuse multa vreme grav bolnav. Este putin pobabil ca, inainte de moartea care se apropia, domniorul sa fi avut relatii extraconjugale.
Pe acest fond, unii biografi fac o legatura intre evenimente si cronica lui Radu Popescu, din care citez incercand sa pastrez pe cat se poate expresia si ortogafia din documentul vremii: "...muma-sa au fost de la Oras dela Floci, care fiind vaduva si frumoasa si nemerind un negustor, om mare si bogat de la Poarta Imparateasca si care in casa ei zabovindu-se catava vreme..".
Dar "muma-sa" a ajuns vaduva abia dupa ce s-a nascut copilul. Ca urmare respectabila cronica, in loc sa clarifice, incurca mai rau lucrurile. Sa le lasam deci asa cum sunt si sa le luam numai cu titlu de inventar.
In atentia pictorilor
In alta ordine de idei, dintre toti domnitorii principatelor romane, de la Mihai Viteazul ne-au mai ramas cele mai multe portrete originale. Faptul nu este lisit de semnificatie, accesul la pictori fiind in acea vreme rezervat indeosebi potentatilor vremii. Deducem usor ca Mihai avea acces in cerurile cele mai inalte ale marilor Curti.
Un astfel de tablou, pictat de Ioan Orlandi la Nicopole il infatiseaza pe Mihai imbracat intr-o patosa si acoperit cu o blana mitoasa, tinand intr-o mana un baston simbolic de comandant de osti, iar cealalta sprijinita pe manerul unei sabii, in forma de cap de lup, avand inscriptia: "Michel Vaivoda della Vallachia, il quale prese la cita di Nicopoli nella Bulgaria l'anno 1598".
In ziua de 23 februarie 1601, voievodul viziteaza Praga, unde este primit cu cel mai distins ceremonial, iar gravorul curtii, Egidius Sadeler ii realizeaza un superb portret incrustat in arama, care si astazi este considerat ca fiind cel mai reprezentativ portret al voievodului.
Portretul este inconjurat de o inscriptie ovala in limba latina, pe care se poate citi: "Michael Waivoda Walachiae Transalpinae, utraque fortuna insignis et in utraque eadem virtute, aet. XLIII". Retinem ca avea 43 de ani, deci de aflam in anul 1601. Probabil se stia incoltit si conta sprijin din parea Boemiei.
Alte doua portrete mai timpurii il reprezinta unul la manastirea Caluiul, iar celalalt la Biserica Domneasca din Targoviste. Mai exista cinci portrete descoperite mai tarziu in cabinetul de stampe ale bibliotecii regale din Paris si doua criptoportrete, ambele ralizate de Franz Francken.
Unul din ele se pastreaza in muzeul Prado din Madrid, oar cle de al doilea la Muzeul Artei din Viena, unde voievodul apare alaturi de fiica sa Florica.
Portretele impresioneaza, pentru ca dovedesc trecerea de care se bucura domnitorul roman in fata curtilor europene ale acelor vremi. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

domnii scurte mihai viteazul tradat radu buzescu mihai voievod
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1697 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013291 (s)