News Flash:

Conceptia lui Serghei Eisenstein despre 'regie' si 'montaj'

23 Ianuarie 2015
1573 Vizualizari | 0 Comentarii
Serghei Mihailovici Eisenstein (n. 23 ianuarie 1898 — d. 11 februarie 1948) a fost un cineast rus care a revolutionat cinematograful la inceputul secolului al XX-lea prin teorii de montaj.

Eisenstein a avut o mare dorinta de a regiza “Capitalul” lui Marx. Dupa parerea lui, regizorul trebuie sa aiba o vasta pregatire culturala. De aceea studiile sale tind catre o enciclopedie. Se intalneste cu toate personalitatile epocii si studiaza din toate domeniile. Conceptia filosofica a lui Eisenstein pleaca de la Hegel: reflectarea lucrurilor in constiinta da nastere unor sisteme dialectice de gandire. Tot astfel reflectarea da nastere artei.

Vezi si D. W. Griffith, unul dintre cei mai importanti regizori din istoria cinematografiei

In “Despre forma scenariului”, Eisenstein sustine ca montajul e “elementul de baza” al cinematografului. Senzatia miscarii, a succesiunii cinematografice sunt produse de conflictul dintre prima imagine si cea succesiva. El imparte montajul in montaj metric, ritmic si sonor. Eisenstein cauta in montaj mijloace capabile sa trezeasca in spectator emotia prin intermediul gandirii, al rationamentului. El inoculeaza imaginilor idei abstracte si le trasnforma in concret.

Vezi si Federico Fellini, reputatul regizor si scenarist italian

Eisenstein este de acord cu Pudovkin si cu ceilalti teoreticieni declarand “razboi” actorilor profesionisti. Ideea “tipizarii” si a “montajului” s-au nascut din teatru, spune Eisenstein. “Teoria tipului e tendinta timpului nostru.” Subiectul filmului nu da forma materialului cinematografic, el reprezinta un stadiu, tranzitia de la alegerea unei teme, la realizarea ei. De aici porneste ideea ca filmul nu necesita un scenariu. El apara “nuvela cinematografica”: o ciorna de subiect de 2-3 pagini. Montajul devine astfel “a posteriori”. Numai la masa de montaj se concretizeaza tema, subiectul, personajele. Eisenstein prin gandirea sa se apropie mai mult de un cinematograf cu caracter “documentar”, fara actori profesionisti si care poate fi realizat in afara platourilor. In timp ce Vertov si Kulesov se ocupau de problemele formale, Eisenstein pune in prim plan problemele ideologice. In filme el abordeaza cam aceleasi teme, mai putin in “Octombrie”.

La aparitia cinematografului sonor, Eisenstein pleaca cu Alexandrov si cu operatorul sau, Tisse in Germania si Franta sa-l studieze si realizeaza “Romance sentimentale” (1930). Eisenstein sprijina cinematograful sonor pentru ca ofera noi posibilitati de contraste si conflicte. Dialogul constituie un “adevarat material cinematografic”, mai ales monologul interior, care surprinde insasi framantarea gandirii personajelor.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cineast rus cinematograful teorii montaj capitalul marx hegel ritmic
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2049 (s) | 34 queries | Mysql time :0.056659 (s)