News Flash:

Contraceptie si avort inainte de epoca moderna

13 Martie 2013
2267 Vizualizari | 0 Comentarii
Abia in ultimele doua secole ale umanitatii se poate vorbi de existenta unor metode eficiente pentru a preveni sarcina nedorita, dar interesul pentru contraceptie a fost dintotdeauna o preocupare curenta.
Planificarea familiala a luat amploare mai intai in Franta secolului al XIX-lea, urmand ca apoi sa se raspandeasca in toata Europa. Se foloseau cu precadere metoda intreruperii si abstinenta periodica, iar in cazul in care acestea dadeau gres, una din doua femei recurgea la avort. Nevoia de evitare a sarcinii nedorite a existat la cele mai diverse populatii, in cele mai diverse contexte: relatii extramaritale, incest, prostitutie,etc. si din cele mai variate motive: pentru a scapa de rusinea unei nasteri in afara mariajului, pentru men?inerea profitabilitatii curtezanelor, pentru a asigura un spatiu relativ intre nasteri in casatorie, pentru pastrarea frumusetii si sanatatii feminine. Femeile aveau la dispozitie putine tehnici de control, iar acestea se bazau pe o proasta intelegere a anatomiei si fiziologiei, de unde si rata mare de esec.
Vom arunca o privire pe trei texte care aduc in discu?ie problema: tratatul de ginecologie a lui Soranus, scris in secolul al II-lea p.Hr., un text libertin francez din timpul lui Ludovic al XIV-lea, “L’Ecole des filles” si un manual american de secol XIX, “The Marriage Guide” de Frederic Hollick. Tratatul lui Soranus este considerat cea mai bine organizata lucrare pe contraceptie din lumea antica. Medicul precizeaza ca prevenirea sarcinii ar trebui sa fie o problema stringenta doar in cazul in care sarcina ar periclita viata femeii care nu are organismul intr-atat de matur sau fortificat incat sa suporte sarcina. Recomanda mai degraba contraceptia decat avortul, iar daca se ajungea la avort trebuia ca acesta sa fie facut cat mai devreme. Soranus este totodata sceptic cu privire la puterea amuletelor si nici nu recomanda folosirea substantelor chimice. In schimb, medicul face o lista cu metode precum retragerea partiala sau anumite miscari pe care o femeie trebuie sa le faca dupa actul sexual.
De asemenea pomeneste o serie de substante astringente care trebuie introduse sub forma de supozitor sau pesar (bucati de panza imbibate in medicamente) care sa stranga cervixul pentru a preveni patrunderea spermei. Folosite laolalta, metodele poate ca ar fi avut un oarecare rol daca Soranus nu ar fi recomandat utilizarea lor imediat dupa menstrua?ie. Stiinta greceasca sustinea in mod eronat ca pana la mijlocul ciclului menstrual femeia nu era fertila.
Pentru a expulza embrionul Soranus propunea miscarile bruste, sariturile sau calaritul. Dar principala metoda era inducerea unei sangerari tot prin introducerea unor pesare care de data aceasta sa relaxeze tesutul si sa faciliteze expulzarea. Daca nu avea nimic efect, se trecea la consumul unor potiuni, desi Soranus sugera si utilizarea unor instrumente ascutite pentru ruptura sacului amniotic. Eficienta metodelor este clar indoielnica. Ginecologia clasica favoriza supozitoarele vaginale, dar fetusul are protectie impotriva chimcalelor. Atat din cauza unei intelgeri precare a fiziologiei reproducerii cat si a prioritatii acordate ducerii la bun sfarsit a sarcinilor, contraceptia suferea de mari limitari. Recurgerea la amestecuri de plante administrate sub forma supozitoarelor continua si in Evul Mediu si Renastere, si datorita circulatiei unor carti cum ar fi “De Materia Medica” a lui Dioscoride, parintele farmacologiei. Eficienta combinatiilor de ierburi nu a fost niciodata confirmata empiric, iar anticii se rezumau mai mult la infanticid, dupa cum transpare si din lucrarea “Daphnis si Chloe” a lui Longus din secolul al III-lea.
De remarcat este ca Soranus nu prea pomeneste metoda coitului intrerupt, preluata din Orient (este mentionata in Biblie), desi ne-am gandi ca este una de ordinul evidentei. Pur si simplu nu face parte din cultura occidentala pana in secolul al XVI-lea. Contraceptia avea ceva esoteric in ea, era un domeniu despre care putini detineau informatii.
Textul din 1655, “L’ecole des filles”, combina erotismul si educatia sexuala,avand forma unui dialog dintre o tanara fata si o femeie mai in varsta care o initiaza in tainele dragostei fizice. O sfatuieste cum sa evite sarcina si cum sa o ascunda daca este cazul. Nasterea in secret era o metoda preferata in cercurile mai inalte ale societatii. Metodele chimice sunt mentionate doar in trecat si mai mult pentru avort. De data aceasta in domeniul contraceptiei este adusa in discutie tehnica barierei. In afara coitului intrerupt (care este considerat mai mult responsabilitatea femeii de a inlatura partenerul inainte de ejaculare) se precizeaza si posibilitatea folosirii unor bucati de material de catre partener.
Textul a fost scris in cercul poetului Scarron, in cadrul unei nobilimi foarte interesate de contraceptie atat in context conjugal cat si extraconjugal. Coitus interruptus este metoda favorita, pomenita de multe ori in literatura libertina. Bucata de panza este un precursor al prezervativului, pomenit prima data prin Anglia anilor 1700, al carui scop initial era protejarea impotriva sifilisului. Fabricate din mate de oaie sau basicile inotatoare ale pestelui, prezervativele se foloseau cu precadere in bordeluri. Casanova, care a achizitionat unul in Marsilia, il numeste “redingote d’Angleterre”. Folosirea rarisima se datoreaza pretului piperat.
Alta inovatie tehnica a secolului al XVIII-lea o reprezinta buretele vaginal, care apare intr-o lucrare libertina din 1740, in Anglia. “Le Rideau Leve”, scriere din 1788  atribuita lui Mirabeau recomanda utilizarea unui burete umezit cu cateva picaturi de coniac si legat de o panglica. Literatura erotica constituie o sursa bogata de informatii cu privire la subiect, si aflam ca tot coitus interruptus are castig de cauza. Putine carti care se adreseaza publicului larg abordeaza tema, si cand o fac, aluziile sunt foarte mascate de teama cenzurii. Este cazul tratatului lui Senacour din 1838, “De l’amour”.
Dupa ceva probleme pe la tribunal, scriitorii americani ai secolului al XIX-lea isi castiga dreptul de a informa publicul cu privire la contraceptie si al necesitatea acesteia din ratiuni economice si sociale. Sustineau totodata ca este raul mai mic comparativ cu avortul. In 1850 Frederic Hollick publica “A Marriage Guide” invoca metoda biblica a intreruperii actului, precum si folosirea prezervativelor, a buretilor sau injectiilor cu un lichid care ucide spermatozoizii. Ultima metoda a fost sustinuta de medicul Charles Knowlton, care a si popularizat-o. Prezervativul era cunoscut sub denumirea de “the French secret”. Odata cu introducerea vulcanizarii de catre Goodyear in 1839, prezervativele pe baza de latex incep sa fie produse la scara larga si se dezvolta o serie de instrumente contraceptive pentru ambele sexe.
Hollick atrage atentia asupra consecintelor fiecarei metode si opteaza pentru o abstinenta periodica, bazata pe descoperirile lui Felix Pouchet, care stabileste legatura dinte ovulatie si menstruatie, dar face acceasi greseala ca si vechii greci considerand ca pana la mijlocul ciclului femeia este sterila. Desi total ineficienta si foarte riscanta, metoda calendarului devine principala forma de contraceptie din SUA, cel putin pe hartie.
Abia in anii ’30 se realizeaza o interpretare corecta a ciclului menstrual. In practica cea mai populara metoda pare a fi splalatura cu un lichid spermicid. In Europa se foloseste cel mai mult tot coitul intrerupt, desi apar intre timp si alte inovatii ca pesarul oclusiv si pesarul intrauterin, considerate periculoase de catre medici. Hollick sustine abstinenta din cauza precaritatii mijloacelor de protectie, ceea ce a contribuit la scaderea fertilitatii, iar in ceea ce priveste avortul recomanda diverse produse precum cornul de secara pentru ca metoda chirurgicala se aplica rar si era dispretuita in comunitatea medicilor.
Prin urmare, avem surse care ne informeaza despre aceste subiect delicat. Ne spun pu?ine despre cazuri concrete, dar arata o cerinta continua de tehnici prin care sa se controleze nasterile. Abia in zorii epocii moderne putem vorbi despre un oarecare control asupra fertilitatii, pana atunci contraceptia si avortul nedispunand de repere mai stiintifice.

sursa:historia.ro 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

europa
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1542 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013087 (s)