News Flash:

Controversata poveste a lui Gheorghe Alexianu

17 Ianuarie 2014
1973 Vizualizari | 0 Comentarii
Pe data de 2 ianuarie, in anul 1897, a vazut lumina zilei  in orasul Panciu Gheorghe Alexianu, fiul lui Ovanes Alecsan, de profesie comerciant, de nationalitate romana si religie gregoriana. 
Pe mama sa o chema Adela.  Interesant este faptul ca biografii  lui Gheorghe Alexianu il indica ca fiind fiul lui Ion Alexianu, de profesie invatator. Numele transformat din Alecsan in Alexianu se pare ca a fost o dorinta a politicianului si s-a produs imediat dupa anul 1916, cand acesta s-a inrolat in randurile armatei romane. Profesia tatalui, alta decat cea reala, de asemenea nu poate fi explicata , dar poate fi intuita. 
„Ca si biografia maresalului Ion Antonescu, oarecum cosmetizata propagandistic  si raspandita in zilele razboiului, totodata si biografia lui Gheorghe Alexianu, cea care trebuia stiuta de romani, era necesar  sa fie fara cusur: fiu de roman si invatator, adica  apostol de oameni.  Tatal sau, comerciant dupa cum am amintit, a devenit in anul 1890 si un proprietar agricol  insemnat pe Valea Susitei, cumparand de la I. Robescu aproape o suta de hectare teren in catunul Muncel, comuna Straoane de Sus, azi Straoane . Dupa anul 1910 trebuintele de bani crescande ale lui Ovanes Alecsan, poate si pentru faptul ca fiii sai mari acum, mai ales Gheorghe, au inceput studiile la Liceul Unirea,  il obliga sa  amaneteze mosia Muncelul  in anii 1911 si 1913 la Societatea Economia din Focsani , societate care in anul 1916 o confisca  pentru neplata datoriei. Mahnit de neputinta sa, parintele lui Gheorghe Alexianu se stinge la nici 60 de ani, iar Gheorghe pleaca pe front”, povesteste Florin Dirdala, istoric la Arhivele Nationale Vrancea pentru adevarul.ro.
Jurist de exceptie 
Dupa sfarsitul razboiului, Gheorghe Alexianu ofera 30.000 de lei pentru rascumpararea acestei mosii,  pierduta de tatal sau, dar Societatea Economia refuza, cerand dublul acestei sume. Neputand suporta o astfel de pretentie,  Alexianu inceteaza  a se mai lupta pentru mosia pierduta a tatalui sau si intrerupe  orice contact cu tinutul in care s-a nascut, a copilarit si s-a format. 
Mosia Muncelul  intra in tavalugul exproprierilor pentru reforma agrara din 1921 si ajunge dupa numeroase lupte in justitie din proprietatea Bancii Economia in mainile localnicilor din Straoane si apoi in patrimoniul  Cooperativei  de Productie locala . Gheorghe Alexianu a fost elev al Liceului Unirea in perioada 1907-1915, cu rezultate de exceptie la limba romana si drept constitutional, materie la moda in licee pe acea vreme. 
Dupa razboi isi incepe studiile de drept si  devine un eminent profesor universitar, cu numeroase lucrari  publicate. 
Cariera administrativa si-a inceput-o cu numirea sa ca rezident regal al Tinutului Suceava , cu sediul la Cernauti. In acelasi an  a intrat in vigoare decretului-lege nr. 169/1938 pentru „revizuirea cetateniei”, emis de guvernul lui Octavian Goga, cu scopul anularii cetateniei unui mare numar de cetateni evrei. 
Alexianu a aplicat acest decret-lege abuziv, cu adaosuri personale, nestipulate de prevederile acestei legi antisemite. Printre altele a ordonat cetatenilor de etnie evreiasca, privati de cetatenia romana, sa se inregistreze si totodata le-a „sugerat” ca s-ar cuveni ca acestia sa-si vanda proprietatile si afacerile in decurs de 14 zile. 
Guvernator al Transnistriei 
La 19 august 1941, Alexianu a fost numit de Ion Antonescu in functia de guvernator al Transnistriei. A participat la sedinta guvernului Ion Antonescu din 19 iunie 1941, cand s-a hotarat declararea razboiului impotriva Uniunii Sovietice. 
Ca urmare a unui atac cu bombe lansat in seara zilei de 22 octombrie 1941 de partizani sovietici asupra comandamentului garnizoanei din Odesa al Armatei Romane, Alexianu, ca reprezentant al guvernului, a ordonat si supravegheat represaliile si masacrul din noiembrie 1941, cand potrivit stenogramei sedintei Consiliului de Ministri din 13 noiembrie au fost ucisi foarte multi evrei. 
„Dl. maresal Antonescu, conducatorul statului: (…)Rolul diviziei a X-a la Odesa este acela pe care l-am pus: este un organ la dispozitia administratiei. Cu Evreii dela Odesa ceea ce s’a intamplat s’a intamplat; de acum inainte sa se puna regula. Represiunea a fost destul de severa? 
Dl. prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: A fost, domnule maresal. 
Dl. maresal Ion Antonescu, conducatorul statului: Ce intelegi prin “destul de severa”? Dv. sunteti cam milosi cu altii, nu cu neamul romanesc. 
Dl. prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: A fost foarte severa, domnule maresal. 
Dl. maresal Ion Antonescu, conducatorul statului: Am spus sa se impuste cate 200 de Evrei pentru fiecare mort (respectiv 17 ofiteri, 35 de soldati, 9 subofiteri si functionari civili romani ucisi in urma unei explozii produse in cladirea Comandamentului Armatei Romane din Odesa) si 100 de Evrei pentru fiecare ranit. S’a facut asa? 
Dl. prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: Au fost impuscati si spanzurati pe strazile Odesei", scrie in stenograma sedintei Consiliului de Ministri din 13 noiembrie 1941. 
Condamnat pentru crime de razboi 
Alexianu a fost arestat in august 1944 si expediat la Moscova, in lotul din care faceau parte Ion Antonescu si Mihai Antonescu. A fost predat autoritatilor romane in aprilie 1946, a fost judecat si condamnat pentru crime de razboi si executat la 1 iunie 1946. 
La 5 decembrie 2006, in baza cererii de revizuire inaintata de fiul sau, Curtea de Apel Bucuresti l-a achitat partial pe Gheorghe Alexianu, la 5 decembrie 2006, de culpa privind participarea Romaniei la razboiul impotriva Uniunii Sovietice, mentinand celelalte condamnari, inclusiv pedeapsa capitala. 
In urma recursului formulat de Parchet contra acestei achitari partiale, procesul a fost rejudecat si, la 6 mai 2008, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins definitiv cererea de revizuire a sentintei din 1946. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1871 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018981 (s)