News Flash:

Controverse legate de istoria dacilor

23 Ianuarie 2014
3127 Vizualizari | 1 Comentarii
Cartea scrisa si ilustrata de artistul grafician Radu Oltean - „Dacia. Razboaiele cu romanii”   se concentreaza pe primul razboi dintre daci si romani, insa ofera informatii substantiale despre istoria getilor si a dacilor, aducandu-le cititorilor informatii cunoscute in lumea stiintifica, care insa nu au fost suficient diseminate in randul publicului larg, nici prin manuale scolare, nici prin lucrari de popularizare. Volumul contine peste 190 de imagini color: ilustratii, harti, fotografii ale unor sculpturi, artefacte sau situri arheologice.
Unul dintre cele mai surprinzatoare desene realizate de Radu Oltean este scena funeraliilor imparatului Traian. Aici, Columna lui Traian apare asa cum arata ea la scurt timp dupa construire: nu era alba, cum o stim cu totii din carti sau din mulajele de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, ci pictata in culori foarte vii, care s-au sters de-a lungul celor doua milenii scurse de-atunci. „Am tinut sa popularizez in mod special culorile Columnei”, spune graficianul. 

Vezi si Memoria veacurilor din "Tara Dacilor" de la Sibiel 
Testele si fotografiile in lumina fluorescenta au demonstrat ca reliefurile au fost pictate in culori vii. Culorile exacte nu mai sunt cunoscute. „Dar exista studii foarte serioase vizavi de pictarea sculpturii in antichitatea greco-romana. S-au pastrat multe alte statui si monumente cu urme suficient de clare de pictura pentru a se sti cam ce culori se foloseau. Erau cateva culori: galben, verde, albastru, rosu, negru. In general culori pure, primare, nu se foloseau griuri”, explica Radu de ce Columna reconstituita in cartea sa este foarte colorata.
„Oamenii credeau ca dacii aveau ca temple niste bete infipte in pamant”
O alta noutate adusa de volumul sau este reconstituirea probabila a zonei sacre de la Sarmizegetusa Regia. Pentru prima data, publicul larg poate vedea cum aratau templele dacilor in urma cu aproximativ 2000 de ani. 
In prezent, vizitatorii sitului Sarmizegetusa Regia vad baza unui templu rotund cu mai multi stalpi din lemn de diferite inaltimi infipti in pamant (aceasta reconstituire, care dorea sa reprezinte inaltimea maxima si minima pe care ar fi putut-o avea peretele din barne al templului, dateaza din anii '80). 
„Nu s-a scris nicaieri care a fost sensul acelei reconstituiri. Nimeni nu a fost interesat timp de 35 de ani sa explice asta pe un panou vizitatorilor. Restaurarea extrem de nefericita a indus in eroare generatii de turisti. Oamenii asta vedeau, asta intelegeau. De fapt, nu intelegeau nimic. Credeau ca dacii aveau ca temple niste bete infipte in pamant in forma de cerc. E o aberatie”, spune el. 
In antichitate, stalpii din lemn ai templului aveau aceeasi inaltime si alcatuiau peretii acestuia. Erau uniti cu impletituri acoperite de argila: „S-a gasit argila arsa in jurul templului rotund, care provine de la peretii de lemn si lut ai templului mare”. Templul a ars in timpul razboaielor cu romanii. Deasupra, constructia avea un acoperis conic din sindrila batuta in cuie.

Vezi si 
Dacii din Vatican 
„Se adunase o furie fata de aiurelile dacomanilor”
Radu Oltean a fost personal in aproape toate locurile desenate in carte, de la Portile de Fier la cetatile dacice din Muntii Orastiei. Pentru a se documenta pentru imagini si text, in afara de locurile din Romania, a calatorit in sase tari: Bulgaria, Ungaria, Italia, Franta, Anglia si Germania. A vizitat numeroase muzee si situri arheologice, a facut fotografii, a cumparat carti: „Mai ales in Germania si in Anglia, respectul pentru romani si pentru istoria romana este foarte intens si au foarte multe carti ilustrate pe aceasta tema, pentru toate varstele”. 
Primele sale desene legate de istoria dacilor dateaza de la inceputul anilor 2000, cand a ilustrat cartile istoricului Neagu Djuvara aparute la Editura Humanitas.
„Eu incepusem sa colectez informatii despre antichitatea Romaniei inca din anii '90, cand visam eu, proaspat absolvent de facultate, sa fac o carte de istoria Romaniei bogat ilustrata. Istoria a fost un hobby care a depasit nivelul de hobby. In '97-'98 am inceput sa fac xeroxuri dupa o gramada de carti de istorie si arheologie. Am inceput sa citesc. Se adunase si o anumita furie fata de aiurelile dacomanilor, cu care voiam sa lupt in felul acesta”, povesteste Radu, care a terminat Facultatea de Arte Plastice, departamentul „Grafica”. 
In 2009, dupa ce a vizitat Roma si a fotografiat Columna lui Traian si alte monumente, a inceput sa deseneze pentru cartea „Dacia. Razboaiele cu romanii”: „Am vrut sa fie niste desene foarte elaborate, foarte bine documentate si foarte frumoase grafic”. La una dintre ilustratii, cea cu Roma antica si forul lui Traian, a lucrat patru luni.

Vezi si 
Legaturile indelungate dintre daci si celti 
„A trebuit sa iau la mana o bibliografie uriasa” 
In tara a consultat publicatiile de arheologie din bibliotecile de specialitate sau de la muzee. Scopul era sa extraga din articole foarte academice informatii interesante pentru public, traducandu-le intr-un limbaj accesibil: „Asta a fost marea mea provocare. Practic, am fotografiat pagina cu pagina sute de articole, am primit si de la alti prieteni din tara pagini si articole gata fotografiate si transformate in PDF-uri, asa ca am avut o bibliografie digitala foarte mare. A trebuit sa iau la mana o bibliografie uriasa”.
Potrivit graficianului, la marele public din Romania nu ajunge prea multa informatie arheologica, nici macar la oamenii interesati de istorie. Pe piata nu sunt carti care sa popularizeze istoria dacilor: „In primul rand, istorici si arheologi care sa se ocupe de istoria dacilor sunt foarte putini. Marea majoritate a absolventilor de arheologie prefera sa lucreze pe istorie romana sau pe neolitic (epoca noua a pietrei – n.r.). Ofera mai multe satisfactii. E munca mai usoara, nu trebuie sa speculezi atata. Pentru neolitic trebuie sa deseneze niste cioburi si niste bordeie, pentru epoca romana lucrurile sunt destul de clare, adica recunosti usor aproape orice tip de cladire chiar daca gasesti cateva tigle sau caramizi”.
„La daci e greu si se feresc. In momentul asta, specialisti pe istorie, cultura si arheologie dacica sunt o mana de oameni. Cred ca nici zece nu sunt in toata tara. Si acesti oameni scriu pentru un public de specialitate. Ei incearca sa isi publice rezultatele cercetarilor, nu le sta mintea la scris pentru elevi”, continua Radu.
Cartea sa nu se adreseaza numai tinerilor, ci publicului nespecialist de orice varsta, care are un minimum de informatii istorice: „Nu m-am apucat sa explic cine sunt romanii si ce cautau ei in Europa. Sau cine era Traian si cine era Decebal”.
„Nu stim cum aratau dacii”
Pentru ilustratii, sursele sale de inspiratie au fost reliefurile de pe Columna lui Traian, obiectele descoperite in cadrul sapaturilor arheologice (uneltele fierarilor, de exemplu) si monumentele romane (sculpturi, basoreliefuri).
Insa reprezentarile personajelor de pe Columna sunt foarte standardizate: „Pe barbari nu-i diferentiaza semnificativ de la celti si germanici la daci. Au un tip de haine functionale. Toti arata la fel ca sa fie usor de observat de la distanta. Daca sculptorul ar fi personalizat prea mult ar fi fost greu de identificat care sunt barbarii si care romanii”.
In plus, in perioada secolelor I i.Hr. - I d.Hr., dacii isi incinerau mortii, asadar nu exista schelete pastrate care sa permita eventuale reconstituiri antropologice. „In afara de sculptura romana nu am avut altceva. Nu stim cum aratau dacii”, spune Radu.
Din cauza lipsei informatiilor, imaginatia a avut un rol important, continua artistul: „E o imaginatie construita in ani de experienta si observatii. Mi-au trecut prin fata ochilor monumente, imagini, atat antice, cat si reconstituiri facute de alte persoane. Am in creier o arhiva bogata de imagini pe acest subiect sau pe subiectele tangentiale. Mi-au trecut prin mana foarte multe carti de istorie si arheologie, din toata Europa”. 
Reconstituirea cetatilor dacice a fost realizata in colaborare cu arhitecta Anisoara Sion, care in anii '80 a lucrat la Sarmizegetusa Regia si a facut planuri si desene ale siturilor arheologice. Pentru corectarea textului, autorul a consultat mai multi istorici si arheologi de la diferite institute si muzee din tara.
Sarmizegetusa Regia, cucerita dupa primul razboi
In istoria dacilor, asa cum a fost ea scrisa de-a lungul timpului, multe lucruri au fost “foarte poluate de ideologie”, arata Radu. De exemplu, o informatie falsa invatata la scoala este ca Sarmizegetusa Regia, capitala regatului condus de Decebal, a fost cucerita abia la sfarsitul celui de-al doilea razboi cu romanii. De fapt, a fost cucerita in 102. Dincolo de dovezile materiale care confirma ca romanii au ajuns in capitala inca de la finalul primului razboi, si istoricii antici spun ca Traian „a lasat oaste la Sarmizegetusa”.  
„Istoricii moderni s-au chinuit sa arate ca era cealalta (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia – n.r.), care de fapt (inca) nu exista. Dar fiindca a zis-o Constantin Daicoviciu, urmasii lui nu l-au constrazis. De ce? Fiindca asa a zis maestrul. Cu timpul, niste pareri relativ false au devenit certitudini si litera de lege”, explica autorul.
La sfarsitul primului razboi, Decebal si cei din jurul lui s-au mutat intr-o alta resedinta, dincolo de Mures sau in depresiunea Ciucului, arata Radu in cartea sa, bazandu-se pe studiile unor istorici romani precum Coriolan Opreanu, care au aratat ca Sarmizegetusa Regia a fost cucerita in 102. 
Cel de-al doilea razboi a avut loc nu deoarece romanii nu reusisera sa cucereasca inima regatului, ci pentru ca dacii au continuat actiunile ofensive: „Decebal a incalcat toate tratatele de pace: sa nu se mai inarmeze, sa nu ii mai atace pe romani, sa ii trateze pe dusmanii romanilor ca pe dusmanii lor, sa nu isi fortifice suplimentar (cetatile-n.r.). Si exact asa a facut. Si-a fortificat toate cetatile. A fost un fel de rascoala anti-romana care a dus la o contraofensiva prin care [romanii] au incercat sa cucereasca aproape toata zona regatului lui Decebal si pe el sa il scoata din poveste”. 
„O istorie curatata de balastul ideologic si nationalist”
Dupa cum spune in prefata cartii sale, Radu Oltean le propune cititorilor „o viziune proaspata asupra istoriei conflictelor daco-romane” si „o istorie curatata pe cat posibil de balastul ideologic si nationalist”.
„M-a preocupat destul de mult fenomenul dacoman. E un fenomen care nu e numai al nostru. Aproape fiecare tara are ciudatii ei, care isi glorifica stramosii „la limita SF-ului”. Numai ca in aproape toate tarile exista si o bibliografie serioasa, suficient de multa si accesibila, pentru oameni care vor sa citeasca chestii normale. La noi lipseste cu desavarsire. In afara de literatura comunista si patriotarda – de genul „Cantecul Columnei” a lui Alexandru Mitru, „Stramosii” si filmele „Columna”, „Dacii” si „Burebista” –  literatura de popularizare istorica e foarte subtire. Asta a fost unul dintre motivele principale pentru care am vrut sa fac aceasta carte”, explica el.
„Exaltatii nationalisti sigur o sa fie indignati ca nu am spus ca dacii erau destepti, buni, frumosi, ca au inventat mersul pe jos, computerul si tot ce exista pe lumea asta. Eu am scris pentru oamenii cu capul pe umeri si pasionati de istorie, pentru tineri, pentru pustani care vor sa descopere istoria intr-un mod placut, ca sa nu mai cada usor in ispita nationalismelor facile si ieftine”, continua autorul.
Potrivit acestuia, nu toti dacii de pe tot teritoriul de azi al Romaniei aveau acelasi nivel de civilizatie. Cei din zona cetatilor din Muntii Orastiei ajunsesera la un standard de viata mai ridicat decat dacii din alte zone: clestii si ciocanele descoperite arata ca aveau numeroase ateliere de fierarie. Existau conducte din lut ars care transportau apa, iar intr-una din locuinte s-a descoperit o trusa de chirurgie.
„Nu trebuie dispretuiti dacii. Cel putin cei din Muntii Orastiei erau destul de evoluati, iar faptul ca erau foarte seriosi in privinta siderurgiei este o chestie demna de admirat. Insa in multe alte domenii erau mai primitivi”, spune Radu pentru yahoonews.ro.
In opinia sa, audienta mare de care s-a bucurat documentarul „Dacii. Adevaruri tulburatoare” (documentar care sustine o serie de idei si ipoteze dintre care multe au fost deja demonstrate ca fiind false de catre istorici si arheologi) este o dovada ca oamenii vor sa afle informatii despre istoria dacilor.
„Dacii erau foarte nelinistiti, foarte periculosi”
„Marea majoritate a oamenilor care l-au vizionat au crezut ca o sa vada ceva. Dar ironiile la adresa filmuletului sunt nesfarsite. Deja a intrat in legenda ca aberatia absoluta. Era zilele trecute un articol in „Adevarul” despre teorii similare asupra originii ungurilor, dintre care unele erau ca stramosii ungurilor au venit de pe planeta Sirius sau ca englezii, spaniolii si indienii americani sunt de origine maghiara si ca numai conspiratia romaneasca si a altora ii impiedica ... ma rog... exact ca la noi. Si in comentarii am citit: „Exact „Adevarurile tulburatoare”, dar varianta ungureasca””. 
Documentarul sustine ca dacii erau stramosii romanilor si, deoarece romanii stiau ca se trag din daci, i-ar fi tratat pe acestia cu o cinste deosebita, ridicandu-le numeroase statui. Intr-adevar, s-au pastrat numeroase statui de daci, insa nu deoarece romanii voiau sa ii glorifice, ci pentru ca arhitectul Apollodor din Damasc a proiectat un for urias pentru imparatul Traian, mai mare decat forurile imparatilor de pana atunci. Deoarece forul era mare, si statuile de prizonieri daci sunt numeroase. Forul, ridicat dupa victoria asupra dacilor, avea rolul de a-i glorifica pe romani si pe imparatul lor, nu pe daci, explica Radu Oltean.
„Mitul originilor fascineaza. La noi este parca cu atat mai glorificat fiindca multi romani l-au identificat ca singura mare epoca din istoria romanilor, pe fondul unui complex de nemultumire al romanilor fata de istoria lor. Mai curand esti mandru de un fals decat sa fii nemultumit de un adevar. Cam asta e motivatia psihologica”, apreciaza el.
Insa adevarul istoric ofera „fabulos de multe satisfactii”: “Asta mi se pare grozav, sa ma pot pune cu mintea in pielea oamenilor de atunci, sa inteleg tipul de gandire din epoca, atunci cand scara de valori era cu totul altfel: razboiul era un adevarat cult de ambele parti, e drept unul mult mai rafinat si mai dezvoltat de partea romanilor, dar si dacii erau un popor extrem de razboinic, cum putine au fost in epoca in Europa. Cred ca d-aia a si fost dus acest razboi foarte dur: dacii erau foarte nelinistiti, foarte periculosi”. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

cartea radu oltean razboi daci romani istoria getilor romaniei vezi si
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Anonymous1  | #987
"Istoricii moderni s-au chinuit sa arate ca era cealalta (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia – n.r.), care de fapt (inca) nu exista. Dar fiindca a zis-o Constantin Daicoviciu, urmasii lui nu l-au constrazis. De ce? Fiindca asa a zis maestrul. Cu timpul, niste pareri relativ false au devenit certitudini si litera de lege”, explica autorul.
Acum, ca a zis-o Radu Oltean, e clar. Pfiuu... bine ca a lamurit-o! :))

„O istorie curatata de balastul ideologic si nationalist” ... si inlocuita de istoria lui Radu Oltean, graficianul. Tare!!
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1702 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013818 (s)