News Flash:

Controverse privind monumentul de la Adamclisi

17 Ianuarie 2014
2212 Vizualizari | 0 Comentarii
Ultima incercare de demolare a unui mit ii apartine cercetatorului roman Vasile Rudan. El a adunat dovezi cu ajutorul carora vrea sa demonstreze ca monumentul de la Adamclisi nu este de origine romana si ca istoricii au interpretat in mod eronat unele fresce de la baza monumentului.
In sprijinul ipotezei sale ca monumentul aduce mai multe dovezi. El se intreaba de ce UNESCO manifesta indiferenta fata de acest monument exceptional al antichitatii, cu care s-ar mandri orice popor din lume. Crede ca organizatia nu l-a trecut pe lista sa pentru ca cercetarea monumentului a fost superficiala, dupa ureche, facuta de cativa arheologi romani si straini asupra componentelor originale, iar reconstructia lui s-a facut in mod haotic, potrivit ziuaconstanta.ro.
Ancheta a inceput in 1980, cand a fost convocat la Institutul de studii istorice si social-politice de pe langa C.C. al PCR, pentru a merge pe urmele unor documente secrete existente la Vatican, care spuneau ca monumentul din Dobrogea nu este roman, ci dateaza dintr-o epoca anterioara. Trebuia, povesteste el, ca investigatia sa ramana secreta pentru ca Nicolae Ceausescu insusi semnase in cartea de onoare care atesta reconstituirea monumentului din replici ca fiind ridicat de Traian pentru a comemora victoria repurtata asupra dacilor.
Vasile Rudan scrie in „Jurnal Paranormal" ca anul inaltarii monumentului de la Adamclisi a fost „scos din burta", intrucat nu exista nici un document istoric care sa ateste acest lucru, ca una dintre metope a disparut din muzeul de la Constanta si ca pe columna lui Traian de la Roma, despre care istoricii sun ca a fost inaltata odata cu monumentul de la Adamclisi, nu se vorbeste despre intentia cetatenilor Romei de a-i inalta lui Traian vreun monument triumfal, cu atat mai putin in Moesia. Iata ce scrie pe columna: „Senatul si poporul roman/imparatului cezar, fiul lui/ nerva cel trecut intre zei/ nerva traian augustul, invingatorul/ germanilor, invingatorul dacilor,/ mare pontif, investit pentru a XVII-a/ oara cu puterea de tribun, aclamat/ de vi ori ca imperator, consul pentru/ a VI-a oara, parinte al patriei,/ pentru a se arata cat de inalt/ era muntele si locul sapat cu/ eforturi atat de mari".
Vezi si Istoria codului dacic de la Adamclisi 
Este sau nu vulturul roman?
O alta necondordanta, continua el, este emblema care apare pe o fresca. Emblema este formata dintr-o pasare cu ciocul lung si drept, incadrata de motive florale de acant. Nu este vorba de vulturul roman, pentru ca nu seamana cu vulturul pe stema romana, pastrata la Biserica Santi Apostoli din Roma.
In sustinerea tezei lui, Vasile Rudan aduce in discutie spusele lui Nicolae Iorga care, referindu-se la data atribuita construirii monumentului, scria ca „Baza insasi a vechii argumentatii nu se clatina numai, dar ea nu a fost niciodata serios stabilita". Adolf Furtwängler, arhelog german, a declarat la randul lui: „Acest monument nu are nimic comun cu ce se cunoaste din epoca lui Traian", iar G. Wutzer a confirmat: „Nu mi s-a intamplat sa vad vreodata ceva asemanator la vreun monument de arta romana sau greaca".
1885 - anul de gratie
Specialistii de la Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta recunosc faptul ca, initial, s-au emis pareri conform carora mausoleul de la Adamclisi s-ar fi ridicat intr-o epoca crestina, in vremea imparatului Constantin, in secolul IV e.n., intrucat istoricilor li se parea ca nu toate frescele au fost lucrate in stilul epocii romane.
Insa, in anul 1885, mari nume (Grigore Tocilescu directorul Muzeului National de Antichitati si doi profesori universitari de la Universitatea din Viena, Otto Benndorf si Gheorh Niewann) au stabilit ca monumentul a fost ridicat in cinstea victoriei romanilor asupra dacilor.
Dupa ce a fost descoperita inscriptia ce inchina constructia zeului Marte Razbunatorul si in care era mentionat „imparatul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traian" atribuirea a fost sigura: monumentul a fost ridicat de Traian, se arata in Revista Pontica.
Controversele au continuat insa. Arheologii si istoricii au emis ipoteza ca monumentul ar data din epoca bronzului. Ce dovezi se aduceau? Ca doar Marele Preot al dacilor ar fi putut sa conceapa semnele geometrice de pe monument, care sunt simboluri ale unor forte divine.
Potrivit parerii emise de istoricul si arheologul Teohari Antonescu, trofeul ar fi fost inaltat pentru a comemora unele victorii dobandite in primul razboi daco-roman, anume sangeroasele batalii - trei la numar - desfasurate in Moesia, fiind ridicat chiar pe locul celei mai grele dintre aceste lupte.
Ce spun istoricii
Reprezentantii Muzeului de Istorie si Arheologie Constanta spun ca argumentele care vor sa contrazica faptul ca monumentul nu ar fi de origine romana nu sunt logice. „Acest monument este unic in arta romana provinciala. Este un monument triumfal", spune Zaharia Covacef cercetator stiintific 1 de la Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta. Specialistul spune ca o metopa nu ar fi avut cum sa dispara de la muzeu intrucat pentru deplasarea ei ar fi fost nevoie de o macara.
Pe langa controversele legate de momentul construirii lui, mausoleul aduce certitudinea ca in Dobrogea a continuat civilizatia romana infloritoare.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cercetatorului roman vasile rudan unesco ancheta pcr
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1531 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013314 (s)