News Flash:

Craciunul, o inventie a romanilor?

25 Decembrie 2015
1050 Vizualizari | 0 Comentarii
roma
Poetul de secol I p.Hr. Gaius Valerius Catullus vorbeste despre Saturnalia ca despre cea mai stralucita perioada, un moment feeric cand codurile sociale erau neglijate si toata lumea putea primi in dar papusi, lumanari sau pasari de companie. Saturnalia reprezenta si o inversare simbolica de roluri sociale. Cei bogati aveau obligatia de a acoperi platile celor stramtorati, iar stapanii si sclavii faceau schimb de vesminte. In gospodarii se dadea cu zarul pentru a se afla cine isi va asuma pozitia de monarh temporar al Saturnaliei. Poetul Lucian din Samosata (120-180 p.H.r) atribuie in poemul care poarta numele festivalului urmatoarele cuvinte zeului Saturn (Cronos):
“De-a lungul saptamanii mele orice treburi serioase ies din discutie: afacerile sunt interzise. Bautura si betia, zgomotele, jocul de zaruri, investirea regilor, indestularea sclavilor, cantatul pe dezbracate, aplauzele, jocul in apele inghetate – de astfel de activitati ma ocup eu acum”.

Vezi si Traditii si superstitii in Ajunul Craciunului


Marea sarbatoare din decembrie isi are originile intr-un alt festival, cel al agricultorilor. Scopul era marcarea momentului cand se termina sezonul insamantarilor, in onoarea lui Saturn (‘satus’ are sensul de ‘semanat’). Numeroase situri arheologice din zona de coasta a Algeriei de azi, odinioara provincie important a lui Constantin, ne arata ca acest cult saturnian al fertilitatii a supravietuit pana in prima jumatate a secolului al III-lea. Amploarea fenomenului a crescut progresiv in timpul imperiului. In timpul lui Augustus (27-14) sarbatoarea se intindea doar pe doua zile. Pana in momentul in care ne descrie poetul Lucian evenimentele, deja durata crescuse la sapte zile. Modificarile din calendarul roman muta apogeul actiunii pe data de 25 decembrie, in jurul solstitiului de iarna, scrie historia.ro.

Vezi si Ce cadouri isi doreau copiii de la Mos Craciun la 1900

Inca din 217 a.Hr. se organizau banchete publice cu aceasta ocazie. Statul roman anula executiile si se abtinea de la declaratiile de razboi. Autoritatile au incercat in mai multe randuri sa restranga fenomenul, de exemplu imparatul Caligula (37-41) a vrut sa il limiteze la cinci zile, incercare esuata insa. Este posibil ca imparatul Domitian (81-96) sa fi schimbat data pe 25 decembrie intr-o tentativa de a-si intari autoritatea. Totodata ar fi subminat tendintele subversive ale sarbatorii transformand-o intr-o serie de manifestatii publice stric sub controlul sau. Poetul Statius descrie in poemul sau “Silvae” banchetele extravagante si distractiile prezidate de imparat, incluzand jocuri care se deschideau cu o ploaie de dulciuri, fructe sau nuci aruncate catre public si cu zborul de pasari flamingo slobozite deasupra Romei. Pentru prima data se organizau, in timpul noptii, spectacole de gladiatori care ii aveau ca participanti si pe pitici sau pe femei.

Decizia lui Constantin de a da edictul de toleranta pentru crestinism in 313 la Milan a pus capat persecutiilor impotriva crestinilor, urmand apoi aplicarea politicii patronajului bisericilor si restituirea bunurilor confiscate. Dar asta nu inseamna ca crestinismul a devenit peste noapte religia oficiala a imperiului, sau ca s-a renuntat la paganism. Mai multe fenomene religioase coexistau. Dr. David Gwynn, professor de istorie antica la University of London, atrage atentia ca “pe langa sarbatoriloe crestine si vechile sarbatori pagane, Saturnalia a continuat sa fie celebrata si in secolele urmatoare”.

Poetul Ambrosius Theodosius Macrobius a scris o alta “Saturnalia”, descriind un banchet la care participa somitati ale literaturii romane, cu convingeri pagane. Clasicistii dateaza opera undeva intre 383 si 430, deci este vorba despre o sarbatoare care infloreste fara problem si dupa inceputurile crestinismului. Calendarul crestin al lui Polemius Silvus, intocmit pe la 449, mentioneaza Saturnalia si obiceiul de a-l onora pe vechiul zeu Saturn cu aceasta ocazie. Acest fapt sugereaza ca la momentul respectiv Saturnalia devenise doar inca un carnaval popular

Craciunul se pare ca a inceput sa se sarbatoreasca tot la Roma, raspandindu-se de aici in toata Mediterana estica. Cea mai timpurie asociere a sa cu nasterea lui Iisus o regasim in calendarul lui Philocalus din 354. Schismele provincial au avut ca rezultat si elaborarea unor diverse calendare. Biserica ortodoxa a Bizantului a fixat data nasterii la 6 ianuarie, celebrand simultan si nasterea, si botezul.

Oricum, Saturnalia deja avea o sarbatoare rivala inca dinainte de Craciun: este vorba despre festivalul numit ‘dies natalis solis invicti’, ‘nasterea soarelui de neinvins’. Calendarul lui Philocalus de asemenea mentiona ca 25 decembrie era data unei sarbatori civile romane care il onora pe Sol Invictus. Avand originile in Siria si in cultul monotheist al lui Mithra, cultul lui Sol Invictus denota similitudini izbitoate cu venerarea lui Iisus. Celebrarea lui Sol a fost introdusa la Roma de catre imparatul Aurelian (270-175), transformandu-l efectiv in religie de stat si imprimandu-i simbolurile pe monede.

Sol Invictus a reusit sa se impuna deoarece a asimilat cu succes aspecte ale mai vechiului Iupiter si a altor divinitati in cadrul unei figure unitare a Zeului-Soare, un avatar al puterii absolute a imparatilor divini. Dar in pofida eforturilor celorlalti imparati pagani de a controla Saturnalia si de a integra sarbatoarea in cultul official, celebrarea lui Sol ajunge sa semene foarte mult cu traditionala Saturnalia. Constantin a fpst de altfel si el crescut in spiritual cultului lui Sol Invictus, care deja avea puternice valente monoteiste. “Este asadar posibil ca aceasta onorare a Zeului-Soare si nu Saturnalia sa se fi dorit a fi inlocuita cu Craciunul crestin”, comenteaza Dr. Gwynn.

Acelasi profesor concluzioneaza: “majoritatea cercetatorilor contemporani au rezerve fata de acceptarea oricarei conexiuni stranse intre  festivalul agricol al Saturnaliei si ascensiunea sarbatorii crestine a nasterii lui Iisus”. La fel de bine data Craciunului poate sa derive din conceptia iudaica ce leaga momentul mortii profetilor de momentul conceptiei sau nasterii acestora. Extrapoland, teologii timpurii au dedus ca Buna Vestire de pe 25 martie ar rezulta intr-o data de 25 decembrie pentru nasterea lui Iisus. Oricum, se pare ca aceasta perioada a anului are  in multe culturi un sens aparte, fiind un timp al innoirii si tranzitiei, intrucat dupa solstitiul de iarna ziua incepe iarasi sa se mareasca, ceea ce echivaleaza cu o victorie solara asupra fortelor intunericului.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

saturnalia moment feeric papusi lumanari pasari poetul lucian festival
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2197 (s) | 34 queries | Mysql time :0.068697 (s)