News Flash:

Cum a decurs viata printeselor comuniste dupa moartea tatilor

17 Iunie 2013
1890 Vizualizari | 0 Comentarii
Vine o zi apoi cand tatal tau din erou devine inamicul public numarul unu si mass-media expune crimele lui. Cum este atunci viata unei fiice de tiran? In ce masura ea ii mosteneste vina? Este corect sa-ti judeci parintii? 
Concluzia la care jurnalistii de la El Pais, citati de evz.ro,  au ajuns in urma analizei biografiilor a cinci fiice de dictatori , Svetlana Stalina, Carmen Franco, Alina Fernandez (fiica lui Fidel Castro), Gudrun Himmler si Ana Mladic este ca, asa cum era previzibil, nu exista un model standard: una a preferat sa scuture povara grea a numelui plecand in alta tara si luand o alta identitate, alta a sustinut fanatic figura tatalui, ale carui crime le-a negat, alta a avut o reactie tragica si imprevizibila.
Svetlana, o femeie instabila care nu si-a gasit pacea niciunde
Svetlana Alilúyeva sau Svetlana Stalina a fost singura fiica a lui Iosif Stalin. S-a nascut in Rusia, pe 28 februarie 1926 si a murit la Wisconsin pe 22 noiembrie 2011, sub numele de Lana Peters.
In biografia sa, a scris ca s-a bucurat o copilarie privilegiata. Printesa comunista a fost educata de guvernanta si adorata de tatal sau. Stalin o numea „mica mea vrabiuta” si obisnuia sa o mangaie si sa o sarute. 
Mama ei, Nadia, a fost mult mai distanta cu ea. In noiembrie 1932, sefii comunisti au pus de un banchet in care sarbatoreau cea de-a cinsprezecea aniversare a revolutiei. Stalin a insistat in public ca sotia sa sa consume alcool. Aceasta s-a ridicat de pe scaun si a fugit in apartamentul prezidential de la Kremlin unde si-a tras un glont in cap. Svetlanei i s-a spus ca mama ei a murit de apendicita. Circulau insa zvonuri potrivit carora, moartea Nadiei s-ar fi datorat lui Stalin insusi
Svetlana a negat tot timpul aceasta acuzatie si a sustinut pana la moarte ca mama sa s-a sinucis lasandu-i lui Stalin o scrisoare plina de reprosuri si acuzatii nu numai personale, dar si politice.
Urmatorii 10 ani din viata Svetlanei au trecut fara turbulente intr-o lume a privilegiilor si afectiunii de care s-a bucurat din partea tatalui sau, ceea ce nu se poate spune si despre fratii sai. 
Svetlana a avut un frate Iakov, dispretuit sincer de Stalin pe motiv ca era un pampalau. Cand Iakov a incercat sa se sinucida si nu a reusit, Stalin a ricanat: „este atat de inutil incat nici sa se sinucida nu stie”. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Iakov a fost capturat de germani care i-au cerut lui Stalin sa elibereze un general german capturat in schimbul fiului sau. Stalin a refuzat, iar Iakov a fost executat de nemti.
La 17 ani, relatia Svetlanei cu tatal sau s-a schimbat. Ea a descoperit ca mama sa s-a sinucis din cauza lui Stalin, Iakov a murit, iar celalalt frate, Vassili a fost umilit si hartuit astfel ca a devenit alcoolic. 
Svetlana a inceput o aventura cu un tanar regizor evreu. Tatal sau, antisemit, a fost furios si l-a acuzat ca ar fi spion britanic. A sfarsit deportat in Siberia. Svetlana s-a revoltat si s-a maritat cu un alt evreu cu care a avut un fiu. A divortat apoi pentru a se casatori de coniventa  cu fiul unui senior al partidului comunist cu care a avut o fiica. A divortat iar. 
Dupa moartea lui Stalin in 1953, Svetlana incetat sa mai fie o printesa comunista. Hrusciov a denuntat public crimele tatalui sau. Nu numai ca numele sau nu mai deschidea nicio usa, dar era si de rusine. Era numele despotului pe care acum toata lumea il ura.
Poate de aceea, in 1957 a adoptat in mod legal numele de familie al mamei sale, Alilúyeva. In 1963,  i-a cazut cu tronc un indian comunist aflat in vizita la Moscova, Brajesh Singh. 
Nu s-au casatorit, insa Svetlana l-a considerat intotdeauna sotul sau. Indianul a murit in 1966, iar Svetlana a cerut permisiunea partidului pentru a pleca in India cu cenusa lui. Odata ajunsa la New Delhi a cerut azil politic americanilor. 
Ea sosit la New York, in aprilie 1967 si a tinut o conferinta de presa in care a acuzat de coruptie guvernul sovietic.  In SUA, a scris o carte in care a recunoscut atrocitatile comise de tatal ei, dar a explicat ca Stalin suferea de o tulburare paranoida determinata de moartea sotiei sale si intretinuta de vicleanul Beria. 
In 1970, Svetlana s-a casatorit cu arhitectul William Wesley Peters. Au avut o fiica, pe Olga impreuna cu care Svetlana a plecat sa locuiasca in Anglia dupa divortul de Peters.
In 1984, revine in Uniunea Sovietica unde a fost primita ca o fiica risipitoare. Svetlana nu a obosit sa condamne „suferintele si mizeriile” lumii occidentale. 
Revenirea sa a coincis, nu intamplator, cu reabilitarea oficiala a figurii lui Stalin. Svetlana, care l-a criticat atat in America, a deschis un muzeu in onoarea sa. 
In 1986, s-a intors in America, unde a dus o viata singuratica, sub numele de Lana Peters. 
Carmen, ducesa Franco
Trebuie sa fie ciudat sa traiesti intr-o tara in care strazile sunt numite dupa tatal tau, ii vezi fotografia in fiecare birou administrativ, in salile de clasa, i se ridica statui si preotii se roaga pentru sanatatea lui. E ca si cum intreaga tara ar fi o mosie a familie, iar locuitorii, robii tatalui tau. 
Da ordine dupa voia lui, constuieste drumuri sau aeroporturi, numeste ministrii, subordonati, schimba geografia tarilor. Tatal tau e un general omnipoptent cu pieptul acoperit de medalii in fata caruia tremura oricine.
Fetele se lupta sa-ti devina prietene, iar in jurul tau auzi numai complimente. 
Carmen, fiica lui Franco, a fost crescuta de mama sa pentru ca tatal a avut ocupatii mai importante. S-a casatorit cu Marchizul de Villaverde si a avut sapte copii, toti nascuti in palatul Pardo. 
In 2008, fiica lui Franco a publicat o carte despre tatal sau in care spunea ca el a fost foarte iubitor, dar razboiul i-a schimbat starea de spirit. 
Potrivit lui Carmen, tatal sau a facut mult bine: a ridicat nivelul de trai in Spania si a format clasa de mijloc, care inainte nu exista. Progresele inregistrate de Spania, sunt asimilate de fiica lui Franco eforturilor tatalui sau si nu meritului locuitorilor.
Despre represiunea politica fata lui Franco sustine ca  subiectul „nu se discuta acasa”. Tot lui Franco i se datoreaza si tranzitia la monarhie fara varsare de sange, in schimbul careia nu a existat o condamnare oficiala a regimului franchist, iar familiei i s-a permis sa-si pastreze bogatiile, desi au fost exilati. 
Fiica lui Franco devenita ducesa spaniola a fost intotdeauna de parere ca ceea ce a facut tatal sau a fost un rau necesar si, spre dosebite de Svetlana, nu a simtit povara vinovatiei pentru faptele tatalui sau. 
Alina, o fiica ilegitima si contestatara
Alina Fernandez este singura fiica a lui Fidel Castro. Mama ei, Natalia Revuelta, a apartinut nobilimii cubaneze. Natalia a fost o femeie frumoasa si indrazneata, cea care i-a dat cheile apartamentului sau din Havana lui Castro pentru ca acesta sa-si poata organiza activitatile clandestine. Nati si Fidel au devenit iubiti. In 1953, Castro a fost arestat si inchis, dar a continuat comunicarea cu Nati. 
Intr-o zi, a trimis accidental sotiei sale Myrta Diaz-Balart, o scrisoare adresata de fapt amentei sale si asa adulterul a fost descoperit. 
Myrta Diaz-Balart a cerut divortul si a parasit Cuba. 
In 1959, cand revolutia a triumfat, sotul lui Nati a fugit din Cuba impreuna cu fiica mai mare, iar la Havana raman Nati si Alina, fiica ilegitima si nerecunoscuta a lui Fidel.
Potrivit Alinei, Fidel a continuat in mod regulat sa o vada pe Nati in primii ani de la revolutie, dar nu s-a casatorit niciodata cu ea. 
La zece ani Alina a aflat ca Fidel Castro este tatal ei adevarat. 
In cartea sa autobiografica, Alina marturiseste ca pana la urma Fidel s-a oferit sa o recunosca drept fiica legitima, dar ea a refuzat pe motiv ca oferta venea prea tarziu.  
Criticii spun ca in timpul copilariei sale, Alina s-a bucurat de privilegiile copiilor stabilor Partidului Comunist: a avut masina cu sofer, a fost acceptata in echipa de inot sincron si la scoala de balet fara nicio conditie prealabila si trebuia doar sa ceara un loc de munca pentru a-l obtine.
Ea pretinde insa viata ei nu a fost usoara si ca doar o singura data l-a vizitat la domiciliu pe Fidel Castro. Mai spune ca l-a vazut sporadic pe Fidel si a trait la fel ca orice alt cubanez, intr-o tara fara hrana, electricitate, libertate de exprimare sau de miscare.
Fiind fiica lui Fidel, trebuia sa traiasca sub supraveghere constanta. Fidel ar fi vrut ca ea sa studieze chimia, dar Alina a inceput si nu a terminat medicina. A devenit model, editor si prostituata si a sustinut mereu ca „fiicei lui Castro nu-i este usor nici in Cuba, nici in afara ei”. 
„Cand oamenii ma observa isi amintesc de tatal meu. Cand ma vad cu victimele tatalui meu, ma simt vinovata”.
Alina s-a casatorit cu un mexican si a cerut permisiunea de a calatori in Mexic, dar a fost refuzata. In 1993, dandu-se drept o turista spaniola, cu un pasaport fals si o peruca, a fugit din Cuba si s-a stabilit in Miami, la sediul exilului cubanez. 
Ca Svetlana Stalina, a fugit singura, lasand in urma o fiica, Mumin, insa Castro i-a permis acesteia sa paraseasca tara pentru a se alatura mamei sale.
Alina Fernandez si-a dedicat viata din exil criticarii tatalui sau si a regimului politic. Despre Fidel spune ca la inceput a fost un revolutionar, angajat sa faca justitie sociala, dar atunci cand a venit la putere si a inceput sa traga in oameni, revolutionarul s-a transformat intr-un despot. Ea se prezinta ca o alta victima a lui Fidel Castro. 
Gudrun, mandra ca e fiica lui Himmler
In Germania postbelica, o generatie de copii a crescut stiind ca parintii lor au fost nazisti. A fost si cazul lui Gudrun, fiica lui Himmler, un fanatic al regimului nazist, extrem de eficient si obsedat de putere. 
Gudrun l-a adorat, iar el a iubit-o foarte mult.  
La sfarsitul razboiului, Himmler s-a sinucis, iar Gudrun si mama sa au fost arestate in Italia. 
La 15 ani a aflat ca tatal ei a murit si a facut o cadere nervoasa. 
A fost o fata palida, bolnavicioasa, extrem de subtire, predispusa la lesin. La 16 ani arata ca o fata de 12. Ea a negat intotdeauna sinuciderea tatalui sau si a sustinu mereu ca a fost ucis. 
A avut probleme in a fi acceptata la scoala si la facultatesi si a pierdut mai multe locuri de munca din cauza numelui sau de familie.   
In cele din urma s-a casatorit si a devenit Gudrun Burwitz. Ea a avut mai multi copii si a devenit o mama de familie tipic germana, cu un hobby special: Gudrun Burwitz este sufletul unei organizatii de sprijin pentru fostii membri ai regimului nazist. 
Ana s-a impuscat cu pistolul favorit al tatalui
Ana, o fiica model pentru tatal sau Ratko Mladic, cunoscut ca Macelarul din Srebrenica. Studenta la medicina, Ana a fost adorata de cel care este responsabil de moartea 8.000 de musulmani. 
In 1994, in timpul razboiului din Bosnia, Ana a plecat intr-o calatorie la Moscova cu colegii de clasa. Aici afla de toate atrocitatile comise de tatal sau si se ingrozeste. La intoarcerea de la Moscova a fost alta: se plange de dureri de cap constante, de imposibilitatea de a se concentra pentru examene finale, era trista si deprimata.
In noaptea de 24 martie 1994, Ana s-a impuscat cu pistolul preferat al tatalui ei. Arma avea o semnificatie speciala pentru tatal sau deoarece fusese facuta cadou de colegii sai de armata. 
Fiica lui Mladic nu a lasat niciun bilet prin care sa explice gestul sau. Pierderea fiicei sale a fost o lovitura cumplita pentru unul dintre cei mai temuti macelari de oameni din Europa. La cateva zile de la moartea Anei, tatal sau a inceput o noua ofensiva militara si mai sangeroasa, la Gorazde pe care a numit-o „Operation Star”. 
15 ani dupa moartea fetei sale, Mladic a ramas cel mai cautat criminal din Europa.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

erou inamicul public crimele tiran
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1588 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013502 (s)