News Flash:

Cum a fost Hitler manipulat de Antonescu

22 Mai 2015
543 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6495 RON (+0.0015)
USD: 4.0769 RON (-0.0127)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
A fost un miracol economic unic printre tarile beligerante: rezervele de aur s-au dublat si nivelul de trai a crescut. Este meritul combinatiei de darzenie si abilitate a Maresalului cu geniul economic al lui Mircea Vulcanescu, unul dintre cei mai straluciti intelectuali pe care i-a dat aceasta tara. Filosof, sociolog, om de litere, profesor de Etica si teolog, Mircea Vulcanescu a fost si un economist redutabil. A lucrat ca subsecretar de stat la Ministerul Finantelor, intre 27 ianuarie 1941 si 23 august 1944, in guvernarea Antonescu. Pentru performanta de a scoate Romania din razboi mai bogata decat intrase, a fost condamnat si a murit in puscariile comuniste, lasand celebrul sau testament: „Sa nu ne razbunati!”

Gratie inteligentei sale, sprijinita de combinatia de darzenie si abilitate cu care Maresalul a manevrat in relatiile cu Hitler, a reusit performanta uluitoare de a face din Romania o tara mai prospera decat era la inceputul razboiului. O tara care si-a dublat rezervele de aur (lucru nereusit de nici un alt stat beligerant), care a reusit sa stocheze armament pentru recucerirea Ardealului de Nord, o tara in care nu doar hrana a fost din abundenta, dar in care a crescut si consumul obiectelor de lux. Saracia, foamea, cartelele au venit odata cu ocupatia sovietica.

Cum a fost posibila o asemenea performanta, unica printre statele beligerante, explica ama nuntit Mircea Vulcanescu insusi in procesul celui de-al doilea lot al fostilor membri ai Guvernului Antonescu, in care a fost acuzat de „hitlerism” si de „declararea si continuarea razboiului contra Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice”.

Pledoaria sa din 15 ianuarie 1948, in fata Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a Criminala, care a durat patru ore, este un document exceptional. Aici se gasesc explicatiile Miracolului Economic al Romaniei, pe timp de razboi si sub ocupatia germana de facto. Pentru documentare, am folosit Mircea Vulcanescu - Ultimul cuvant, Ed. Humanitas, 1992.

„Statul sunt eu!”

Primul detaliu lamuritor este organizarea Guvernului, condus cu mana forte de Maresalul Antonescu. Acesta impune sa fie singurul care face politica efectiva, restul membrilor Cabinetului trebuind sa fie experti care sa propuna masuri. Deciziile si raspunderile si le asuma exclusiv Antonescu.

Iata ce spune Maresalul intr-o sedinta de Consiliu din 1941: „Cand veti fi chemati sa raspundeti de ceea ce ati facut, eu sunt acela care va raspunde pentru dvs. toti. De aceea pretind sa stiu tot ce faceti in sectoarele dvs. de activitate. Pentru ca numai eu guvernez in tara asta.” Pentru ca in sedinta din 12 septembrie 1941, sa repete: „Politica face Maresalul!”

Antonescu era un om orgolios, obsedat de disciplina, dar care stia sa asculte:

„Indraznind sa-l intrerup, intr-un Consiliu de Ministri in care expusese un lucru inexact, pentru a restabili adevarul, miam atras din partea lui replica aspra: «Cand te-ai nascut dumneata, ca sa indraznesti sa tai cuvantul din gura maresalului Antonescu?» Ceea ce remarc ca, in speta, era just. Faptul nu m-a putut insa impiedica sa revin, indata ce furtuna s-a potolit, pentru a spune ceea ce aveam de spus.”

Rezultatele economice exceptionale ale Romaniei se datoreaza si unei grile de principii de colaborare cu Germania aplicate cu strasnicie, potrivit evz.ro.

Iata care erau principiile colaborarii industriale:

1.„Nu se colaboreaza decat in domeniile unde dezvoltarea intreprinderilor romanesti nu este asigurata in timp de pace, fie din lipsa materiilor prime, fie din aceea a debuseurilor.”

2. „Nu se colaboreaza decat daca partenerul strain aduce industriei romanesti: materia prima, utilajul tehnic, priceperea tehnica (specialisti, licente, brevete), finantare sau comenzi - pe care industria romaneasca nu si le poate procura din interior.”

3. „Si numai daca colaboratorul strain se angajeaza sa formeze personalul tehnic romanesc la dansul in intreprinderi.”

4. „Nu se alieneaza fondul bogatiilor romanesti, in sensul ca nu se cedeaza majoritatea actiunilor intreprinderii.”

5. „Nu se cedeaza conducerea generala a intreprinderilor din mainile romanesti.”

Iata si principiile colaborarii economice:

1. „Nu se exporta nimic in Germania decat dupa ce se rezerva cantitatile necesare consumului intern si dupa ce se rezerva si cantitatile de export necesare pentru acoperirea importurilor trebuitoare tarii, pe care aceasta nu si le poate procura din Germania.”

2. „Schimburile se fac in mod echilibrat, la preturi fixe; fiecare spor de pret dintr- o parte trebuie compensat de un spor corespunzator de cealalta. Se admit depasiri momentane intr-un sens sau altul, dar ele trebuie sa fie compensate in cursul anului contractual.”

3. „In acoperirea exporturilor, se primesc marfuri necesare pietei si investitiilor statului; unelte agricole, masini, piese de schimb, dar si rente, averi mobiliare si rascumparari de datorii externe.”

4. „Petrolul, materialul necesar razboiului, se exporta pe armament.”

5. „Efortul net de finantare, facut din interior pentru aceste schimburi se acopera cu aur si devize libere.”

Tot Germania a fost scoasa datoare

Drept urmare, Romania este secatuita. Dimpotriva. Exporturile sunt mult mai mici decat inainte de razboi. Astfel, daca in perioada interbelica exportam intre 100 si 300.000 de vagoane de grane anual, „in patru ani (1941 - 1944), Romania exporta in total 85.000 de vagoane (...) Pentru a ne da seama de situatie, ajuge sa spunem ca dupa 23 august 1944, in noua luni, pana la capitularea Germaniei, Romania a furnizat aliatilor, oficial 63.000 de vagoane cereale”, arata Vulcanescu. Incepuse „fratia” cu URSS.

Exporturile de lemn in Germania sunt nici 10% din cele interbelice. La fel se intampla si pentru produsele alimenta-trebuia sa alimenteze masina de razboi germana, exporturile au scazut, de la 7 milioane de tone in 1936, la o medie anuala de 3 milioane. De notat, consumul intern creste de la 1,7 la 2,5 milioane tone anual.

In schimb, cresc importurile, care permit economiei romanesti sa functioneze. Cu exceptia produselor coloniale, interceptate de blocada aliata, unde importurile scad cu o zecime, la tesaturi si pielarie - reduse cu un sfert, respectiv o treime - celelalte importuri cresc. Se inregistreaza importuri record la cocs, fier in bare, vehicule etc.

Painea alba, zaharul, sapunul se vand la liber, fara cartela. Toate produsele se ieftinesc. Doar la bijuterii sau ceasuri elvetiene se inregistreaza cresteri de preturi. Ceea ce spune multe despre nivelul de trai din Romania.

Dar abilitatea formidabila a Romaniei a fost ca, in conditiile acestui flagrant dezechilibru intre importuri si exporturi, sa iasa cu balanta financiara dreapta. Cheia a reprezentat-o jocul preturilor: preturile medii ale produselor romanesti exportate au crescut de cca 5 ori la produsele de baza, in vreme ce, la import, preturile produselor metalurgice si materiilor prime (baza importurilor) abia s-au dublat fata de 1938. Acesteia i s-a adaugat si jocul decontarilor si al sistemului de cliring (troc) care opera in paralel intre cele doua tari. Astfel, la 23 august, tot Germania era datoare Romaniei, cu 56 miliarde de marci germane.

„Sa nu ne razbunati!”

Mircea Vulcanescu fusese condamnat pe 9 octombrie 1946, in prima instanta, la opt ani temnita grea.

Exceptionala sa pledoarie se dovedeste inutila, iar in ianuarie 1948, Curtea de Apel mentine pedeapsa. Stralucitul spirit enciclopedist, sufletul gruparii Criterion, in care fusese coleg cu Mircea Eliade, Cioran, Mihail Sebastian, Sandu Tudor, Eugen Ionescu, Dan Botta, Petru Comarnescu, Haig Acterian sau Constantin Noica, se vede aruncat din nou in temnita, ca urmare a trei legi ticaloase (312/1945, 455/1946 si 29/1947) semnate de Regele Mihai la presiunea comunistilor, si carora le-a cazut victima toata floarea intelectualitatii romanesti.

Cu cativa ani in urma, acelasi Rege il decora pe Vulcanescu.

Devine detinutul K9320 de la Aiud, „Puscaria Intelectualilor”. Acolo avea sa moara la numai 48 de ani. Dupa o trecere pe la Jivala care ii va fi fatala. Prietenul si colegul sau de celula John Halmaghi povesteste in 1977, in revista „Discursul contemporan” de la Paris:

    „A aparut un gardian si l-a scos pe el si grupul sau afara, in curtea interioara a Fortului Jilava, unde au fost batuti cu ciomege si bastoane de cauciuc pana la lesin. Apoi, i-au dezbracat pana la pielea goala, zvarlindu-i gramada in bezna din Celula Neagra; caci, fara nici o lumina, intunericul din Celula Neagra era absolut. Parca uitati, acolo au stat, intre urina si fecale, trei zile si trei nopti. Nemancati, in frig, in umezeala. N-aveau nici scaune, nici masa, nici vreun pat. Alergau toti prin murdarie, de la un colt la altul, spre a se incalzi si spre a nu lasa trupurile sa se prabuseasca. Mircea Vulcanescu a fost cel care i-a incurajat cel mai mult si le-a intretinut treaz spiritul. Pana cand el insusi si-a dat seama de tragicul situatiei in care se gaseau.

    «Nu exista nici o scapare pentru noi, decat daca se intampla ceva, care sa forteze administratia la o masura de salvare, daca o salvare mai exista. Eu nu mai pot rezista fiziceste. Ma simt epuizat de toata energia. Ma voi aseza jos, pe pantece, in ultimele clipe ale vietii mele si in felul acesta voi veti avea un loc sa va odihniti, pe trupul meu. Rog pe Dumnezeu sa primeasca sufletul meu si sa va ajute pe voi sa supravietuiti…»”.

Se imbolnaveste de pleurezie, dar i se refuza transferul la Spitalul Penitenciar Vacaresti si este trimis inapoi la Aiud. Pe 28 octombrie, moare la numai 48 de ani, lasand ca testament zguduitoarele cuvinte: „Sa nu ne razbunati!”
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

miracol economic tarile beligerante mircea vulcanescu filosof hitler
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2255 (s) | 23 queries | Mysql time :0.072221 (s)