News Flash:

Cum a fost Romania ajutata de presa in Razboiul de Independenta

6 Octombrie 2013
1506 Vizualizari | 0 Comentarii
La inceputul acestui an s-au implinit 135 de ani de la sfarsitul marelui Razboi de Independenta a Romaniei. Generatiile de cercetatori de la Biblioteca „Astra“ din Sibiu - (un adevarat tezaur al Romaniei) - romani si sasi, au avut un aport generos la cunoasterea unui trecut glorios, etaland puternic rolul presei in informarea populatiei, in inducerea si in mentinerea unui sentiment de solidaritate cu armata romana in timpul Razboiului din 1877 - 1878. Iata cateva din aceste colectii: ,,Presa romaneasca sibiana (1851-1968)”, „Calendarele romanesti sibiene (1793-1970). Apoi colectii de almanahuri, anuare sibiene, ,,Presa sibiana in limba germana”(1778—1970), ,,Literatura in Telegraful Roman” (1853-1973).
Sasii, solidari cu romanii
Una dintre aceste colectii semnate de Elena Dunareanu si Mircea Avram – colaboratori ai R.L. din perioada mea sibiana - este intitulata ,,Razboiul de Independenta (1877 - 1878) oglindit in presa Sibiului”. Ziarele ,,Albina Carpatilor”, ,,Observatorul”, ,,Scoala romaneasca”, ,,Telegraful roman” - si ,,Foisoara” sa -, dar si ziarele de limba germana precum „Hermannstādter Zeitung”, ,,Siebenbürger Boten” sau Siebenbürgisch Deutsches Tageblat”, publicau informatii aduse cat mai la zi despre evolutii de pe frontul in care trupele romanesti, aliate cu cele rusesti, infruntau armata otomana. Relatarile acestor ziare au starnit o reactie de solidaritate memorabila a sibienilor cu armata romana, prin incorporari voluntare, colete in bani, confectionarea de pansamente si chiar plecarea unor medici sasi sa insoteasca ambulantele trimise pe front. Solidaritatea a fost evidenta in toate zonele transilvane, de la Lapus, Nasaud sau Valea Crisului, pana la Brasov, Sibiu, Oravita Montana, gratie ziarelor care apareau in limba romana si in cea germana, unele dintre ele chiar traducand in limba germana ,,Desteapta-te, romane”, considerat cantec revolutionar si, deci subversiv, de catre inamici. Apoi, in urma maretelor victorii de la Plevna si Grivita, care au facut Armata Romana cunoscuta si apreciata pentru vitejia ei in toata lumea de atunci, la Brasov, Nasaud etc. avand loc mari sarbatori publice, scrie romanialibera.ro.
„Curcanul” lui Ferrari
De asemenea, scriitorii, inspirati de acest amplu eveniment, ies si ei in fata: Carmen Sylva – Principesa, apoi Regina Elisabeta – a scris ,,Paza Dunarii”, apoi a urmat un adevarat val al literaturii inspirat de acest mare eveniment istoric de dimesiuni internationale: Vasile Alecsandri a lansat ,,Capitanul Roman”, ,,Hora de la Plevna”, „Hora Grivitei”, ,,Oda ostasilor romani” - ,,Penes Curcanul”, iar Boiu Zaharia scria sub pseudonimul Silvan Eugen un adevarat serial, textele lui fiind intitulate ,,Sfatul tarii”, ,,Statuia lui Mihai” , ,,Testamentul soldatilor” etc. Au urmat numeroase piese de teatru inspirate de razboi, iar ecoul international a fost atat de mare, incat sculptorul italian Ettore Ferrari a realizat, la Roma, o statueta intitulata ,,Curcanul roman in asalt”... Iar la intrarea armatei romane in Bucuresti, aceasta a fost intampinata cu puternice sentimente patriotice si de simpatie, intreaga populatie fiind literalmente pe strazi, primindu-i pe ostasi cu flori si drapele, cu cantece si urale, totul devenind o sarbatoare de proportii.
Fapte emotionante
Citim in presa vremii, inclusiv in Romania libera de atunci, o serie de aspecte care, pur si simplu, te emotioneaza si azi. Ma refer la o serie de fapte si intamplari care refac atmosfera, incarcata de patriotism, a populatiei romane si germane din zona Sibiului, dar nu numai, ci si din Brasov, Bistrita, Nasaud etc. Astfel, la Bucuresti s-au schimbat denumiri de strazi, toate legate de victoriile de la Plevna si Grivita. Iar langa Bucuresti a luat fiinta localitatea ,,Curcanii”. S-au pus apoi in circulatie harti cu Dobrogea si cu situatia frontului in diferitele etape ale lui, harti strategice si tactice din timpul luptelor. La cateva zile dupa victorie, doamnele din Sibiu purtau caciula de dorobant. Este vorba despre caciula de astrahan a la MihaiViteazul, caciula ce are cocarda tricolora in dreapta si o mica pana de curcan... Domnitorul Carol I a solicitat Ministerului Cultelor si al Instructiunii Publice alcatuirea unei Istorii a Razboiului care sa fie predata in scoli, istorie pentru care a oferit si un premiu de 5.000 lei.
Serviciul sanitar militar a fost omagiat in presa sibiana pentru activitatea de pe frontul de lupta, specificand si rolul medicilor sasi care s-au inrolat de partea romanilor, pentru a-i ajuta pe raniti. „Romania libera“ de atunci (25 mai 1878) anunta ca Ministerul de Razboi, impreuna cu cel al Instructiunii Publice, l-a insarcinat pe librarul Socec cu publicarea unei editii a poeziilor lui Vasile Alecsandri inchinate vitejiei armatei romane, editie care, apoi, sa fie donata gratuit soldatilor armatei romane. Primaria din Iasi a acordat 12.000 de franci pentru realizarea unui tablou care sa reproduca atacul de la Grivita in care s-a remarcat si regimentul 13 Dorobanti de la Iasi - Vaslui. Un alt articol din ,,Telegraful roman“ din Sibiu se referea la excesele turcofililor din unele orase precum Oradea, Cluj, Arad, indreptate impotriva romanilor. Romania libera a preluat Apelul de la Brasov pentru colectarea a 20.000 de cojoace necesare armatei romane...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

tezaur romaniei fapte emotionante
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1762 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019669 (s)