News Flash:

Cum a incercat SRI sa obtina CONTROLUL ABSOLUT asupra populatiei

28 Ianuarie 2015
857 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6495 RON (+0.0015)
USD: 4.0769 RON (-0.0127)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Demisia lui George Maior din fruntea Serviciului Roman de Informatii (SRI) este finalul unei perioade marcata de o tensiune fara precedent, intre serviciile de informatii si dorinta lor de a avea acoperite prin lege o serie de proceduri care sa le sprijine munca operativa si institutiile civile care se ocupa cu protejarea libertatilor si cu garantarea respectarii Constitutiei. Este vorba despre legile Big Brother, care ar fi dat puteri sporite serviciilor secrete si le-ar fi oferit o gama mai larga de instrumente de lucru, legi care au picat pe rand la Curtea Constitutionala (CCR). Pachetul de legi Big Brother contine trei legi. Prima se refra la retinerea datelor personale, care a intrat in vigoare in 2012 si care prevedea obligatia operatorilor de telefonie si internet sa retina pe o perioada de sase luni datele de identificare ale utlizatorilor. Era vorba despre date tehnice, care sa permita localizarea in timp si spatiu a comunicatorilor, fara sa implice continutul comunicatiilor. Legea a fost adoptata bazandu-se pe Directiva europeana 24 din 2006, care introducea aceste prevederi. Curtea Europeana de Justitie a decis in aprilie 2014 ca directiva este ilegala, nerespectand prevederile europene privind viata privata si confidentialitatea datelor personale. Fiecare stat membru UE urma sa puna in aplicare aceasta decizie. Astfel, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a declarat neconstitutionala prima lege Big Brother.

Vezi si Stransa legatura dintre NOUA ORDINE MONDIALA si SATAN

A doua tentativa Big Brother se refera la cartelele PrePay, prin care furnizorii de telefonie mobila ar fi fost obligati sa solicite datele personale tuturor romanilor care achizitionau cartele de acest tip. Totodata, legea ar fi obligat furnizorii de internet in retele wifi sa stocheze datele personale ale utilizatorilor. Si acest proiect a fost respins de CCR, fiind declarat neconstitutional. Modificarile la legea initiala au fost propuse in 2013, de deputatii PSD Sebastian Ghita si Georgian Pop. Proiectul a fost agreat de SRI si serviciile secrete, mai ales ca cei doi parlamentari fac parte din Comisia parlamentara de Control al SRI, Pop fiind seful ei. Avocatul Poporului, institutie condusa de Victor Ciorbea, a atacat la CCR aceasta lege, ca urmare a sesizarilor venite dinspre societatea civila, dar si a presedintelui Traian Basescu si a deputatei PDL Raluca Turcan. Victor Ciorbea considera, inainte ca CCR sa se pronunte, ca legea respectiva incalca mai multe drepturi si libertati cetatenesti si ca nu ofera suficiente garantii ca prevederile ei nu vor genera abuzuri. In septembrie 2014 CCR a desfiintat legea, considerand-o neconstitutionala.

Vezi si ILLUMINATI si PLANURILE MONDIALE!


Pe 20 septembrie, SRI are prima reactie oficiala la decizia CCR, printr-un comunicat de presa in care arata ca cele doua decizii ale CCR afecteaza serios activitatea SRI. Serviciul acuza chiar CCR ca "a produs un vid legislativ, cu consecinte grave, greu de anticipat, asupra securitatii nationale". Comunicatul SRI mai arata ca aceste activitati sunt reglementate in alte tari "cu traditie democratica" si ca in Romania ele sunt "suspendate". Aceeasi pozitie a SRI a impartasit-o si sefa DIICOT, Alina Bica, trimisa in judecata pentru abuz in serviciu si aflata in arest preventiv. Ulterior deciziei CCR, corului de sustinatori s-a alaturat si Ministerul Afacerilor Interne. In 19 decembrie 2014 Parlamentul adopta legea securitatii cibernetice a Romaniei, propunere legislativa initiata tot de Guvern, care devine cunoscuta drept legea Big Brother 2. Prin aceasta lege, conceputa cu sprijinul SRI, toate firmele care detin "infrastructuri cibernetice", de la calculatoare la retele, sunt obligate sa si le securizeze pe banii lor, prin firme autorizate de SRI. Cel mai controversat aspect al acestei legi: SRI si celelalte servicii secrete, inclusiv MAI si MapN, primeau acces aproape nerestrictionat la infrastructurile cibernetice private, fiind nevoie doar de o "solicitare motivata". Legea nu specifica faptul ca accesul este conditionat de un mandat aprobat de un judecator, asa cum se intampla in cazul oricarei perchezitii, interceptari sau acces la un sistem informatic privat.

Patru zile mai tarziu, dupa reactii dure in presa si din partea societatii civile, pe 23 decembrie, PNL ataca aceasta lege la CCR. Intre timp, pe 7 ianuarie 2015 are loc atacul terorist din Paris, de la redactia saptamanalului satiric Charlie Hebdo, urmat de o luare de ostatici intr-un magazin evreiesc din capitala Frantei. In contextul impactului care s-a creat in randul autoritatilor din intreaga lume, dar si al efectului emotional din public, in Romania sunt repuse imediat pe tapet legile desfiintate pana acum de CCR. Pe 9 ianuarie, doua zile dupa atacurile de la Paris, vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne, reuneste Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea si combaterea macrocriminalitatii si Comitetul National pentru Situatii Speciale de Urgenta, structuri din care fac parte si SRI si restul serviciilor secrete. Se ia decizia ca legea privind retinerea datelor si cea privind cartelele prepay sunt instrumente absolut necesare si ca trebuie urgent promovate solutii legislative care sa le repuna in vigoare.

La intalnire, directorul SRI George Maior a aratat ca noile amenintari teroriste sunt de natura sa puna in pericol grav securitatea nationala si ordinea publica, dar si credibilitatea si autoritatea institutiilor de aplicare a legii. Pe 21 ianuarie, CCR desfiinteaza legea securitatii cibernetice, fiind a treia oara cand SRI s-a trezit cu prevederi legale care ii foloseau ca instrumente de lucru operativ, picate din cauza nerespectarii Constitutiei. Cu cateva zile inainte de aceasta decizie, pe 18 ianuarie, SRI a avut o reactie oficiala, printr-un comunicat de presa, in care arata ca cei care critica legea securitatii cibernetice nu ar fi inteles-o bine: accesul la infrastructurile cibernetice s-ar face doar cu mandat de la judecator, desi acest lucru nu este mentionat nicaieri in lege. Lipsa acestei garantii impotriva abuzurilor este pusa de SRI pe seama dorintei de a evita redundanta legislativa - obligatia mandatului de la judecator fiind prevazutade Codul de Procedura Penala sau de legea sigurantei nationale.

Judecatorul Augustin Zegrean, presedintele CCR, a acuzat SRI ca judecatorii au fost supusi la presiuni publice din partea SRI si a altor institutii ale statului, cu privire la deciziile luate pe legile supranumite Big Brother. Luni, pe 26 ianuarie, dupa interviul virulent al lui George Maior, in care ameninta ca va sti pe cine sa arate cu degetul in cazul unei catastrofe, facand referire la CCR, Augustin Zegrean a avut o noua replica: "Poate vrea sa arate cu degetul spre teroristii care vor fi facut atacul", arata gandul.info.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

george maior sri proceduri big brother ccr cartelele prepay
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2295 (s) | 25 queries | Mysql time :0.082105 (s)