News Flash:

Cum a izbucnit "Marele foc" din Bucuresti

27 Noiembrie 2013
1242 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (0.0000)
USD: 4.0854 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Se intampla in 23 martie 1847, chiar in ziua de Paste. Un copil neascultator, care a tras cu pistolul inspre o gramada de fan, a cauzat cel mai dezastruos incendiu produs in vremurile moderne in Bucuresti
Si dupa o saptamana de la stingerea flacarilor, pamantul frigea, iar molozul ramas dupa demolarea ruinelor a ridicat nivelul Bucurestiului cu aproape doi metri.
Baietelul care a provocat „Marele foc”, fiul cluceresei (mare dregator) Zinca Draganescu, se juca nesupravegheat in podul cu fan al sopronului, cu pistolul celor mari. O scanteie a fost de-ajuns pentru a porni dezastrul. 
Vantul foarte puternic a facut ca focul sa se extinda cu repeziciune, in partea de est a orasului. 
„Incendiul a mistuit zona Curtii Vechi de langa Hanul Manuc, numeroase case de pe malul stang al Dambovitei, intinzandu-se spre Coltea, zona Sf. Vineri, pana in Calea Vacarestilor. Cuprinzand o zona comerciala foarte densa, focul a pricinuit pagube evaluate la peste 30.000 pungi de aur, provocand si moartea a «multime de negustori, care s-au stins cu totul»”, scria la acea vreme si cronicarul Ioan San Dobre Cojocarul, potrviti adevarul.ro.
„Case, pravalii, hanuri si biserici ardeau intr-un vacarm asurzitor”
Anton Pann a fost martor ocular al acestui incendiu si a descris, ulterior, cum a ars un sfert din Capitala, jurnalul sau fiind pastrat la Muzeul National al Pompierilor din Bucuresti. Unii localnici s-au refugiat pe Dealul Mitropoliei, de unde au privit ingroziti cum focul mistuie totul in calea sa. „Case, pravalii, hanuri si biserici ardeau intr-un vacarm asurzitor”, povestea Anton Pann. 
Potrivit directorului Muzeului National al Pompierilor Bucuresti, Vasile Balan, 12 biserici au fost distruse: Sf. Dimitrie, Biserica Domneasca de la Curtea Veche, Sf. Antonie de la Puscarie (toate sunt in zona Hanul lui Manuc), Baratia, Sf. Gheorghe Vechi, Sf. Gheorghe Nou, Sf. Mina din mahalaua Stelea (langa actuala biserica Sf.Vineri), biserica Vergului, Udricani, Lucaci (langa hala Traian), Ceaus Radu si Sf. Stefan. 
Isi ingramadeau avutul in mijlocul ulitelor 
Cronicarul nota ca, la vestea  izbucnirii focului, marii dregatori adunati in palatul lui Bibescu (din Piata Unirii de astazi), au rupt-o la fuga spre casele lor. Toptangii si panzarii, brasovenii si rachierii, cavafii si salvarangiii, toti cei care populau centrul comercial al orasului, isi ingramadeau avutul in mijlocul ulitelor, incurcand pompierii si soldatii „militiei pamantene” veniti in ajutor. Altii, dupa un vechi obicei, isi adapostisera marfurile dupa zidurile hanului Sf. Gheorghe Nou. Focul, insa, a biruit zidurile de cetate ale acestuia astfel „ca fir de ata nimeni n-a scos”, scria in continuare Anton Pann. 
Pamantul s-a racit dupa o saptamana 
Flacarile au ucis atunci 15 oameni, alte zeci au suferit arsuri, iar aproape 2.000 de cladiri (locuinte, pravalii, hanuri, biserici) au fost facute scrum. 
Lupta cu focul a fost una grea pentru ca, in lipsa autospecialelor de astazi, pompierii s-au folosit de pompe manuale si au fost ajutati de sacagii care transportau apa din Dambovita in butoaie. 
Sute de oameni au fost mobilizati la curatarea strazilor si la inlaturarea ruinelor innegrite ce stateau sa cada. 
Documentele istorice consemneaza faptul ca focul n-a putut fi stins timp de cateva saptamani, iar valvataia a facut ca pamantul sa se raceasca abia dupa inca o saptamana. Molozul si resturile dezastrului au facut sa se ridice nivelul terenului cu aproape doi metri fata de nivelul orasului. 
Ajutoare de la domnitori si sultani 
Pentru ajutorarea sinistratilor au fost organizate spectacole de binefacere si s-au lansat apeluri in tara si in strainatate pentru strangerea de fonduri. 
Vestea incendiului a facut inconjurul Europei si mai multe tari au trimis ajutor material. Au donat atunci sume importante de bani domnitorul Tarii Romanesti Gheorghe Bibescu, sultanul Turciei, domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, domnitorul Serbiei, Milos Obrenovici si pitarul Evanghelie Zappa. 
Dupa ce orasul a revenit la viata, a inceput reconstructia Bucurestiului dupa principii moderne: casele au fost acoperite cu tabla, atelierele mestesugaresti unde se lucra cu focul au fost scoase din zona centrala si au fost montate mai multe cismele si conducte de apa. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

paste fan incendiu vremurile moderne bucuresti marele foc
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2069 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019644 (s)