News Flash:

Cum a pierdut Romania Odessa in 1920

18 Martie 2015
1044 Vizualizari | 0 Comentarii
Polonia a pornit imediat dupa redobandirea independentei in 1918 o campanie de recastigare a teritoriilor pierdute incepand cu 1772, teritorii ce au fost pe rand impartite intre Rusia, Prusia si Austria. Planul lor presupunea includerea in viitoarea formatiune statala - cuprinsa intre Marea Baltica, Muntii Carpati, Nipru si Dvina - unor parti insemnate din Lituania, Bielorusia si Ucraina. In ceea ce o priveste pe ultima, polonezii au incercat sa convinga guvernul roman sa accepte actiunea militara comuna in Ucraina, scrie blogul Cersipamantromanesc.

Lituania s-a dovedit o nuca tare pentru poloni, care au ajuns ca solutie extrema la anexarea ei 1922, dupa izbucnirea razboiului po-lono-sovietic. Anexarea completa a Bielorusiei nu a putu fi atinsa, ajungandu-se la solutia de compromis ce presupunea ca Grodno si teritoriile bieloruse occidentale sa intre direct in componenta Poloniei. Varsovia era in incapacitate politica si militara in 1918, nu avea buget si nu infiintase structuri administrative locale si centrale reprezentative. In ceea ce priveste Ucraina, polonii au cautat in 1919 sa convinga Romania sa participe la o actiune militara comuna impotriva Kievului, pentru a imparti si administra un teritoriu cat mai intins.

Vezi si Viata politica a generalului Averescu

Ucraina reusise sa impuna Uniunii Sovietice in 1918 recunoasterea independentei R. P Ucraina si retragerea armatei rosii de pe teritoriul acesteia.La cinci februarie in 1919 sovieticii au ocupat insa din nou Kievul, instaurand un Consiliu al Comisarilor Poporului al R.S.S. In conditiile acestea guvernul polon a propus Romaniei impartirea si administrarea Ucrainei.

Vezi si Semnificatia arcului de Triumf din Bucuresti - FOTO

In 1918 si 1919 oficiali ai Poloniei au trimis Romaniei mai multe mesaje in acest sens. Prima propunere concreta a fost facuta pe 16 august 1919, atunci cand contele A. Skyrzynski a prezentat partii romane prima propunere concreta privind ocuparea militara imediata a Ucrainei de catre trupele romane si polone. Autoritatile romane au respins insa propunerea Poloniei, ministrul roman la Varsovia, Alexandru Florescu, concluzionand dupa discutii cu lideri politici polonezi ca planurile lor dovedeau ”o imprecizie si o fantezie pe care socotesc ca se cuvine a nu le lua in seama decat sub beneficiu de inventar”.

Dupa ce trupele polone au ocupat, la 7 mai 1920 orasul Kiev, propunerea actiunii militare comune cu Romania a fost retrimisa guvernului de la Bucuresti. Oferta Varsoviei presupunea de data aceasta ca Romaniei sa-i revina o portiune din litoralul Marii Negre, cu portul Odessa si regiunea dintre Nistru si Bug, ca o zona tampon impotriva atacurilor bolsevice.

Diplomatii romani au ales sa informeze Parisul in legatura cu acest subiect, iar Franta nu a dat semne ca s-ar opune planurilor poloneze. Pozitia Romaniei insa, prin generalul Alexandru Averescu, a hotarat sa respinga orice planuri de participare a Romaniei la conflictele din rasarit si stoparea negocierilor romano-polone in vederea incheierii aliantei bilaterale, pana la rezolvarea deplina a conflictului militar polono-sovietic.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

polonia marea baltica muntii carpati nipru dvina guvernul roman kievul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2400 (s) | 23 queries | Mysql time :0.068814 (s)