News Flash:

Cum a sprijinit Theodor Codrescu Unirea Principatelor Romane

1 Aprilie 2015
767 Vizualizari | 0 Comentarii
Theodor Codrescu -- (n. 1 aprilie 1819, Iasi - d. 23 martie 1894, Iasi), membru corepondent al Academiei Romane , editor, redactor, tipograf, traducator si prozator roman. A infiintat tipografia Buciumul roman, prin intermediul careia a sprijinit Unirea Principatelor Romane. A fost redactor la multe ziare, tiparind, in ziarul Buciumul roman, pentru prima oara, epopeea Tiganiada de Ion Budai-Deleanu.

A scris drama istorica Plaiesul Logofat mare, 1846.

Intre anii 1848 si 1853, revine ca profesor la Academie, unde preda istoria. A fost o vreme cenzor al publicatiilor din Moldova si apoi director al Arhivelor Statului din Iasi (1856). Preocuparile lui Codrescu, multiple, nu sunt sustinute totdeauna de o pregatire corespunzatoare. Cu toate acestea, el a stiut sa raspunda cu promptitudine diverselor necesitati culturale ale epocii.

A redactat o Mica gramatica franceza pentru invatatura tinerimii moldo-romane (1841), a tradus alte gramatici franceze, a alcatuit un dictionar francez-roman si un altul german-roman. Impreuna cu D. Gusti a tiparit un abecedar, un catehism, o carte de citire, o istorie a romanilor - toate, manuale frecvent folosite la vremea lor.

Vezi si Opera lui Adolf Ágai

In 1850, in colaborare cu Gh. Saulescu, Teodor Stamati, P. Casimir si D. Gusti, a infiintat Tipografia „Buciumul", publicand aici, intre altele, multe materiale prounioniste, precum si ziare, ca „Steaua Dunarii". Pasionat al istoriei, Codrescu a reusit sa culeaga un impresionant numar de documente referitoare la trecutul romanilor, pe care le-a tiparit in 25 de volume, sub titlul Uricariul sau Colectiune de diferite acte. Pentru aceasta, va fi ales membru corespondent al Academiei Romane in 1886. Tot sub ingrijirea lui au aparut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externa a Principatelor Romane.

Vezi si Alfabetul iubirii dupa Nichita Stanescu

Avandu-l pe Codrescu redactor, au aparut si cateva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul" (1850), „Foiletonul Zimbrului" (1855) si „Buciumul roman" (1875). Jurnalist priceput, abil in a se strecura printre oprelistile puse de stapanire, Codrescu s-a priceput sa atraga unii scriitori de valoare si sa-si anime publicatiile prin cateva principii democratice. In „Buciumul roman" a vazut pentru prima data lumina tiparului, in 1876-1877, Tiganiada, opera lui I. Budai-Deleanu.

Din 1872, a condus (o vreme impreuna cu I.S. Badescu) „Noul curier roman". In 1838, inca elev, Codrescu a format cu alti tineri o „societate literara" menita sa sporeasca numarul traducerilor in limba romana. El insusi traduce, in acelasi an, o povestire moralizatoare a lui Chr. von Schmid, Istoria tanarului Enric de Aizenfels sau Modul cum invata un copil rapit din leagan de catre talhari a cunoaste pe Dumnezeu. Au urmat numeroase talmaciri publicate in „Albina romaneasca" timp de aproape opt ani si, cateodata, si in „Icoana lumei". Codrescu se indreapta cu precadere catre scriitori obscuri ori mediocri, pe care nu totdeauna ii mentioneaza. Rareori alege cate un nume ca Al. Dumas ori E. Scribe.

Ca traducator, meritul sau principal este de a fi dat, in 1853, cea dintai versiune romaneasca a romanului Coliba lui Mosu Toma sau Viata negrilor din sudul Statelor Unite din America (I-II), de Harriet Beecher Stowe, sprijinind astfel miscarea de emancipare sociala din Principate. Pentru Teatrul National din Iasi, Codrescu a talmacit un mare numar de piese, cu deosebire vodeviluri, care au fost jucate mai bine de un deceniu.

Ca scriitor, Codrescu a inceput cu prelucrari si a continuat, in linia „Daciei literare", cu destul de izbutite povestiri despre Pepelea - snoave extrase din folclor. In 1844, ii apare volumul O calatorie la Constantinopoli. In 1846 ofera Teatrului National din Iasi vodevilul propriu Soldatul prujitor. Bazata pe quiproquo, intriga este derulata cu indemanare, fara insa a fi sustinuta si de un limbaj nimerit.

Plaiesul logofat mare (1876) este o drama istorica. Pastrandu-se in tiparele romantice, piesa are in centru infruntarea dintre Stan Plaiesul, considerat reprezentant al bunului simt popular, si Despot Voda. Anticipand cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri, acesta e un amestec straniu de despotism si toleranta, predispus mai curand sa filosofeze asupra vietii decat sa conduca tara. Iubire, crima, complot, adulter alcatuiesc schema piesei lui, ilustrativa totusi pentru anul in care a fost scrisa.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

theodor codrescu academiei romane prozator roman buciumul roman
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1612 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014196 (s)