News Flash:

Cum a vrut CEAUSESCU sa scape de rusi

25 Noiembrie 2013
2019 Vizualizari | 0 Comentarii
Dictatorul Nicolae Ceausescu i-a cerut lui Barbu Popescu, ambasadorul sau in Canada, sa il invite pe Brian Mulroney, presedintele companiei Iron Ore, din Canada si viitor premier, la Bucuresti, pentru a discuta posibilitatea de a importa de la aceasta companie fier in forma bruta pentru fabricile romanesti. 
Ceausescu ducea o politica inedita la acea vreme in blocul Estic, si voia sa isi asigure o o sursa sigura de materie prima, fara dependenta de Rusia
Bob Coates nu era doar un membru al partidului Noua Scotie, din Parlament, dar si presedinte al Partidului Conservator. Romanii aveau o impresie gresita asupra rolului sau si nu au realizat ca nu ocupa o functie executiva in guvern, scrie evz.ro.
Popescu l-a invitat in Romania pe Mulroney prin intermediul lui Coates. Coates, Mulroney, Popescu si eu ne-am intalnit in cadrul unui mic dejun in cladirea Parlamentului. 
Francis Fox, care era pe vremea aceea consilier principal al premierului Canadei, ne-a oferit posibiliatea de a alege un cadou pentru Ceausescu din depozitul de cadouri pe care il avea sub control. 
Am selectat o statueta masiva care acum probabil ca valoreaza mii de dolari si care ocupa in intregime o gentuta de voiaj. Ceausesscu i-a oferit lui Mulroney trei bilete la Tarom, compania nationala aeriana, dar Mulroney stia recordul de accidente al acesteia, asa ca a refuzat politicos. In cele din urma, in iunie 1980 am zburat la clasa I de la Mirabel la Zurich cu o cursa Swissair si apoi spre Bucuresti cu Lufthansa.
In zborul spre Zurich, am mai luat un cadou – niste tigari. Ni se spusese ca in Romania cea mai apreciata "valuta" este un cartus de tigari Winston, folosit ca sa platesti dentistul, instalatorul dar si moneda de schimb. 
Cand am ajuns pe aeroportul Otopeni, pasagerilor li s-a cerut sa ramana asezati pana cand Mulroney, Coates impreuna cu mine am coborat. 
In autobuzul care ne-a dus spre terminal ar fi putut incapea lejer 100 de persoane dar noi am fost singurii pasageri. La aeroport ne astepta un inalt demnitar roman, admirator al lui Nikita Hrusciov, pe care l-am botezat Nikita, ambasadorul Peter Roberts si Tamara Dobrin, un demnitar de rang trei. 
Dobrin era foarte haioasa in ciuda costitutiei si vestimentatiei ciudate.
Coates mi-a spus: “Da-i lui Nikita un cadou din geanta de voiaj, pentru nepoti". 
Roberts ne-a facut o scurta introducere in felul in care am putea fi spionati. Ne-a spus ca in prima zi la ambasada a descoperit noua microfoane instalate, "dar au venit a doua zi si au instalat si mai multe". 
"De unde stii Peter?", l-am intrebat. "Pentru ca au trimis cativa zugravi cu scari extensibile, bidinele si galeti de vopsea, care si-au facut de lucru pe la ambasada". "Asa, si", am intrebat. "Pai, erau minus 20 de grade afara. Chiar daca esti in mijlocul unui teren de fotbal iti pot recepta conversatia. Si sa fii sigur ca telefonul tau este ascultat."
Avem la mine si citisem James Bond, de Ian Fleming, si am folosit toate informatiile de acolo pentru a putea depista un "gandac" in camera de hotel, dar nu am reusit.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

barbu popescu ambasadorul canada brian mulroney dependenta rusia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1751 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018790 (s)